Navigarea în lumea informațiilor online este o aptitudine esențială, fie că pregătești o lucrare academică, scrii un articol pe blog sau pur și simplu explorezi noi cunoștințe despre plantele de apartament. Totuși, abordarea unui subiect complex sau de nișă poate fi o provocare.
Organizarea informațiilor – o etapă premergătoare esențială
O bună organizare a datelor te ajută să economisești timp și previne riscul de a omite sau de a reține greșit detaliile descoperite în timpul cercetării. Este recomandat să salvezi link-urile fiecărei pagini web vizitate, încă de la început. Alături de fiecare link, adaugă câteva note rapide pentru a-ți aminti motivul pentru care l-ai salvat și tipul de informații pe care le poți extrage din el. De asemenea, stochează orice fișiere PDF sau imagini relevante, acestea putând fi surse primare valoroase.
Dacă ai de gestionat un volum mare de informații pe mai multe dispozitive, poți folosi aplicații specializate pentru notițe, cum ar fi Evernote, OneNote sau Google Keep. Acestea sunt instrumente excelente pentru a ține evidența paginilor web, a documentelor PDF, a fotografiilor și a oricăror alte materiale necesare pentru proiectul tău.
În cazul în care ai nevoie de informații pentru un eseu scurt sau înveți despre bricolaj, probabil că nu ai nevoie de o aplicație specializată. Poate fi suficient să copiezi și să lipești fragmente de pagini web într-un document Word sau Google Docs, iar fișierele PDF și imaginile să le salvezi pe dispozitivul tău sau în cloud. Asigură-te că păstrezi fișierele organizate și notează sursele de unde ai luat informațiile.
Este posibil să nu folosești toate link-urile salvate. Totuși, dacă scrii un articol sau un eseu, este important să verifici și să citezi toate sursele. În caz contrar, te poți confrunta cu muncă suplimentară ulterior.
Începe cu o perspectivă largă și adună cât mai multe informații
Când începi o cercetare, ești tentat să te concentrezi pe primul lucru interesant pe care îl găsești. Totuși, este mai eficient să începi cu o perspectivă cât mai largă. Astfel, eviți riscul de a omite informații relevante și de a dezvolta o înțelegere superficială a subiectului.
Încearcă să aduni un volum mare de date despre subiectul tău, mai mult decât crezi că vei avea nevoie. Caută pe Google termeni generali legați de tema ta. De exemplu, dacă analizezi diferențele dintre floarea soarelui și lalele, documentează-te despre ambele flori înainte de a aprofunda analiza.
Wikipedia este un punct de plecare excelent pentru cercetare. Aici vei găsi informații generale despre subiectul tău, pe care le poți utiliza pentru a identifica subiecte conexe sau surse primare care îți pot fi de folos în cercetările ulterioare.
Identifică elementele cheie și concentrează-te
După ce ai adunat o cantitate semnificativă de informații, este momentul să le analizezi și să decizi pe ce anume te vei concentra. Nu te opri la primul aspect care ți se pare interesant. Încearcă să identifici conexiuni noi între informațiile pe care le-ai descoperit.
Să presupunem că cercetezi viața lui Mark Twain. Ai descoperit că a participat la războiul civil și că unele dintre povestirile lui sunt plasate în sudul Americii antebelice. Separat, aceste detalii nu sunt foarte relevante. Însă, combinate, ele sugerează o legătură interesantă care merită explorată mai amănunțit.
Este acceptabil să cercetezi o legătură evidentă sau bine cunoscută, mai ales dacă scrii un blog, faci o cercetare personală sau scrii o lucrare introductivă despre istorie. Însă, dacă vrei să descoperi ceva cu adevărat unic, trebuie să te gândești cum să îți restrângi cercetarea.
Optimizează căutările pe Google
Acum ești pregătit să aprofundezi cercetarea. Ce urmează? Dacă vrei să descoperi ceva original, s-ar putea să întâmpini dificultăți în a găsi rezultate relevante pe Google.
De aceea, este important să utilizezi operatorii de căutare Google pentru a obține cele mai bune rezultate. Există numeroși operatori de căutare, toți fiind destul de simpli de utilizat. Însă, unii sunt deosebit de utili în cercetarea online.
Dacă ai nevoie să cauți expresii exacte sau nume, folosește ghilimele. De exemplu, dacă vrei să cauți expresia „oameni cârtiță”, Google va afișa doar paginile care conțin exact aceste cuvinte, în această ordine.
"Mole people"
Principiul de a începe cu o căutare largă și a restrânge apoi căutarea se aplică și în cazul căutărilor pe web.
De exemplu, dacă rezultatele căutării pentru „oameni cârtiță” includ prea multe referințe la New York, poți folosi semnul minus pentru a exclude aceste rezultate. Căutarea ar arăta astfel:
"Mole people" -"New York"
Observă că am folosit ghilimele și pentru „New York”, deoarece vrem să excludem întreaga expresie.
Dacă ajungi într-un punct în cercetare unde nu mai găsești site-uri noi de explorat, încearcă să modifici căutarea pe Google. Folosește variante ale acelorași cuvinte cheie și schimbă operatorii de căutare. Uneori, o modificare minoră a căutării poate oferi rezultate foarte diferite.
Depășește limitele Google
Uneori, Google nu este suficient pentru cercetările tale. Dacă pregătești o lucrare academică complexă sau scrii un articol detaliat pentru blog, poate fi necesar să consulți reviste, studii academice sau cărți vechi. În fond, „sursele primare” sunt esențiale.
Site-uri web precum Proiectul Muse și JSTOR sunt resurse excelente pentru publicații periodice, studii academice și alte surse primare. De obicei, le poți accesa prin intermediul universității sau al bibliotecii publice. Există și alternative gratuite, precum Google Academic și SSRN.
Dacă scrii o analiză a reclamelor pentru produse lactate, va trebui să consulți cataloage, reviste, periodice și postere vechi. Google Books este o resursă valoroasă pentru acest tip de materiale.
Poți folosi și Wikipedia pentru a găsi surse primare. La sfârșitul fiecărui articol Wikipedia există o secțiune „Referințe”. Această secțiune indică sursele tuturor informațiilor din articol. Dacă dai peste o informație importantă, urmărește numărul de referință pentru a ajunge la sursa originală.
Este recomandat să analizezi toate aceste resurse, deoarece oferă de obicei rezultate diferite pentru aceeași căutare. Ele au, de asemenea, funcții de căutare avansate, utile pentru subiectele unice sau de nișă.
Verifică informațiile obținute
După finalizarea cercetării, asigură-te că toate informațiile sunt corecte. Astfel, eviți multe probleme ulterioare.
Revizuiește toate sursele, deoarece există posibilitatea să fi interpretat greșit anumite aspecte. De asemenea, verifică citatele găsite pe diverse site-uri, pentru a te asigura de acuratețea lor.
Analizează și modul în care ai folosit Google în cercetarea ta. Dacă ai inclus anumite preconcepții în termenii de căutare, este posibil ca informațiile adunate să reflecte aceste preconcepții. Încearcă să cauți pe Google folosind o varietate de termeni și operatori de căutare.
Folosește site-uri de fact-checking pentru a verifica acuratețea informațiilor. Site-uri precum Factcheck.org sau Snopes sunt foarte utile, însă nu te baza exclusiv pe ele.
Cum gestionezi informațiile contradictorii?
Uneori, după ce verifici minuțios informațiile, vei constata că unele lucruri nu se potrivesc. În această situație, tentația este să susții informațiile care nu sunt complet verificate. Este mai simplu să mergi pe o informație inexactă decât să reiei procesul de cercetare.
Totuși, nu trebuie să scrii sau să publici informații decât dacă ești sigur că sunt corecte. Dacă întâmpini informații contradictorii, reanalizează situația sau încearcă să transformi informațiile contradictorii într-un avantaj.
De exemplu, dacă întâlnești relatări contradictorii ale martorilor oculari la evenimentele de pe Titanic, poți transforma aceste contradicții într-o informație interesantă. Ai putea chiar să analizezi mai profund relatările martorilor oculari și cum au influențat opinia publică cu privire la scufundarea Titanicului. Cine știe, poate descoperi o temă pentru o carte.
Credite de imagine: 13_Phunkod/Shutterstock, fizkes/Shutterstock