În limbajul Java, o metodă reprezintă un segment de cod reutilizabil, care se activează la solicitare.
Adesea, metodele sunt denumite și funcții, cele două noțiuni fiind folosite alternativ.
De ce sunt importante metodele sau funcțiile?
Inginerii software abordează problemele complexe prin divizarea lor în subprobleme mai ușor de gestionat. Rezolvarea acestor subprobleme contribuie la soluționarea problemei inițiale. Această filozofie stă la baza arhitecturii modulare. În esență, codul este fragmentat în componente ce pot fi relocate și executate, pentru a atinge un scop mai amplu.
Metodele sunt extrem de utile datorită reutilizării lor în diverse părți ale unei aplicații. Imaginați-vă că aveți nevoie de o metodă care să elimine spațiile suplimentare dintr-un text. Ar fi ineficient să rescrieți logica de fiecare dată când aveți nevoie de ea, nu-i așa?
Este mult mai logic să definiți metoda o singură dată și să o folosiți în diverse secțiuni ale aplicației, cu date de intrare diferite. Această abordare este clar mai eficientă și mai avantajoasă.
Mai mult, modificatorii de acces din Java oferă control asupra metodelor care sunt accesibile în întreaga aplicație. Aceasta ajută la organizarea codului, îl face mai ușor de citit și mai structurat.
Categorii de metode în Java
În Java, există două tipuri majore de metode: metode definite de utilizator și metode predefinite. Metodele definite de utilizator sunt create în mod explicit de către programator, ca în exemplul următor:
public int aduna(int a, int b) {
return a + b;
}
Pe de altă parte, metodele predefinite sau încorporate sunt funcții care fac parte din limbajul Java. Un exemplu de metodă încorporată este:
String text = "Salut Lume"; text.toLowerCase();
În acest caz, `toLowerCase` este o metodă Java încorporată, ce poate fi apelată din orice loc din cod.
Anatomia unei metode în Java
Să analizăm structura tipică a unei metode în Java:
[modificator_acces] [tip_returnat] nume_metoda(...parametri) {
// corpul metodei
}
Componentele unei metode trebuie specificate în această ordine. Ordinea nu poate fi schimbată. Să analizăm rolul fiecărei componente și cum conlucrează ele.
#1. Modificatorul de acces
În Java, modificatorii de acces sunt cuvinte cheie ce stabilesc vizibilitatea metodelor, claselor, interfețelor, variabilelor etc. Există cinci modificatori de acces în Java:
- public: accesibil din orice clasă
- private: accesibil doar din clasa în care este definit
- implicit (fără cuvânt cheie): accesibil doar în interiorul aceluiași pachet
- protected: accesibil în sub-clase sau în cadrul unui pachet specific
public int aduna(int a, int b) {
return a + b;
}
Metoda `aduna` are modificatorul de acces `public`, fiind accesibilă de oriunde.
#2. Tipul returnat
Tipul returnat al unei funcții indică tipul datelor pe care funcția le va returna. Dacă o funcție nu trebuie să returneze nimic, se folosește tipul `void`. Când se utilizează `void`, nu se poate folosi cuvântul cheie `return`. Specificarea tipului returnat este obligatorie.
public void afisare(String text) {
System.out.println(text);
}
Metoda de mai sus nu returnează nici o valoare; doar afișează textul în consolă. De aceea, tipul său de returnare este `void`.
#3. Numele metodei
Numele metodei o identifică în cadrul unei clase și se folosește pentru a invoca metoda printr-un obiect.
class Tiparire {
void afisare(String text) {
System.out.println(text);
}
}
Tiparire t = new Tiparire();
t.afisare("Salut Lume"); // afișează "Salut Lume"
#4. Parametrii
Metodelor li se pot trimite argumente în funcție de parametrii definiți. Dacă o metodă are doi parametri, trebuie să i se trimită două argumente, de tipurile de date corespunzătoare, și în ordinea definită.
class Calcul {
int suma(int a, int b) {
return a + b;
}
}
Calcul calc = new Calcul();
calc.suma(3, 7); // va returna 10
#5. Corpul metodei
Corpul metodei conține logica de programare utilizată pentru a returna un rezultat. El realizează funcția metodei. Corpul metodei este delimitat de acolade și este adesea denumit bloc de cod.
class Calcul {
int suma(int a, int b) {
return a + b;
}
}
În acest exemplu, instrucțiunea `return` din interiorul acoladelor este corpul metodei `suma`.
Cum se apelează metode în Java
Apelarea metodelor în Java este un proces simplu. O metodă este apelată prin numele ei, dintr-o instanță a clasei în care este definită.
Metodele statice pot fi apelate fără a crea o instanță a clasei. Metodele non-statice se apelează strict dintr-o instanță, adică dintr-un obiect.
Pentru metodele statice, apelul arată astfel:
class Matematica {
public static int suma(int a, int b) {
return a + b;
}
}
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int rezultat = Matematica.suma(5, 2);
System.out.println(rezultat);
}
}
În acest cod, metoda `suma` din clasa `Matematica` este statică. De aceea, nu este necesară crearea unui obiect din clasa `Matematica`, fiind apelată direct prin numele clasei.
Pentru metodele non-statice, apelul este următorul:
class Matematica {
public int suma(int a, int b) {
return a + b;
}
}
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int rezultat = new Matematica().suma(5, 2);
System.out.println(rezultat);
}
}
În acest caz, se creează un obiect nou din clasa `Matematica` și se apelează metoda `suma`. Aceasta se întâmplă deoarece metodele non-statice sunt instanțiate odată cu instanțierea clasei.
Acesta este modul în care se apelează metode în Java.
În loc de concluzie
Nu doar în Java, dar și în orice limbaj de programare, metodele sunt o unealtă fundamentală pentru organizarea și reutilizarea codului. Metodele stau la baza arhitecturii modulare și a dezvoltării bazate pe componente.
Dacă lucrați cu Java, ar trebui să aprofundați gestionarea excepțiilor în Java.