De ce nu ar trebui să utilizați carduri MicroSD în camerele DSLR sau fără oglindă

De ce nu ar trebui să folosești un card MicroSD cu adaptor în camera foto principală?

Cardurile MicroSD și-au câștigat popularitatea în diverse dispozitive, de la camere de acțiune la smartphone-uri și console de jocuri. Cu toate acestea, utilizarea lor într-o cameră foto dedicată, care nu are un slot specific MicroSD, poate fi o idee mai puțin bună.

Motivul principal este „manșonul”, acel adaptor mic de plastic care însoțește majoritatea cardurilor MicroSD. Acesta este util pentru a citi datele de pe un card MicroSD pe un laptop sau desktop fără slot dedicat, dar nu este conceput pentru utilizare constantă. Calitatea sa, de multe ori ieftină, poate încetini viteza de scriere a camerei.

Să analizăm puțin. Camerele moderne gestionează cantități enorme de date: imagini de peste 15 megapixeli și clipuri video HD sau 4K la 60 de cadre pe secundă sau chiar mai mult. Camerele foto de dimensiuni mai mari, spre deosebire de smartphone-uri, au o memorie internă limitată, necesitând stocarea instantanee a datelor pe un card de memorie flash. Cu cât realizați mai multe fotografii și clipuri video pe secundă, cu atât camera trebuie să scrie mai rapid datele.

De aceea, „performanța” unui card de memorie este esențială. Etichete precum „Clasa 10” sau „UHS-3” indică volumul maxim de date pe care cardul le poate gestiona pentru citire și scriere. Un card MicroSD rapid și scump poate face față transferului de date, dar aceeași performanță nu se poate spune despre adaptorul SD inclus.

În teorie, adaptorul ar trebui să permită același transfer de date ca și cardul. Contactele electrice sunt, în esență, prelungitoare miniaturale. Unele adaptoare chiar pot atinge aceleași viteze ca și cardurile MicroSD simple, în cadrul testelor. Totuși, în cazul camerelor de înaltă performanță, elementele suplimentare din procesul de scriere pot încetini funcționarea.

Un exemplu concret: Sony Alpha A6000 poate realiza șase imagini de 24 de megapixeli pe secundă. La viteze mari de expunere, sună ca o mică mitralieră. Această viteză implică un volum mare de date, între 20 și 100 de megaocteți pe secundă, în funcție de conținut și setările de calitate. Când memoria tampon a camerei este plină, un card SD foarte rapid este necesar pentru a valorifica la maximum capacitățile hardware-ului.

Cardul meu preferat este SanDisk Ultra SDXC. Are o viteză de citire de 80 MB/s. SanDisk nu publică viteza de scriere, dar testele mele indică aproximativ 40 MB/s. Cu o viteză a obturatorului setată sub maximul de cadre pe secundă, pot fotografia continuu 5-6 secunde la viteză maximă, obținând 55-60 de imagini înainte ca aparatul să încetinească.

Mai am și un card Samsung EVO Plus MicroSD de 256 GB, pe care îl folosesc în mod normal în telefon. Acesta este chiar mai rapid decât cardul SanDisk, cu o viteză de scriere de aproximativ 60 MB/s. Teoretic, ar trebui să pot face mai multe fotografii la viteză maximă dacă îl folosesc în camera foto. Dar, fiind MicroSD, necesită adaptor. Deși are o viteză de scriere superioară datorită clasificării sale U3, camera încetinește după doar 3 secunde și aproximativ 35 de fotografii. Adaptorul este singurul factor care influențează această încetinire, neputând ține pasul cu camera și cardul.

Nu este nimic greșit în utilizarea cardurilor MicroSD în dispozitivele pentru care au fost create. Majoritatea utilizatorilor nu vor observa diferența, sau o vor observa rar, atunci când folosesc adaptoare. Însă, dacă ați achiziționat un DSLR sau o cameră mirrorless pentru performanțe rapide și sigure, este recomandabil să cumpărați un card special conceput pentru formatul său, adică SD de dimensiune completă pentru majoritatea modelelor. Acestea sunt acum destul de accesibile, iar performanța fiabilă merită investiția.