Vă este familiar ciclul de viață al testării agile (ATLC)? Este un proces esențial pentru echipele de dezvoltare software, asigurând testarea corectă și eficientă a aplicațiilor lor.
Acest articol explorează în detaliu ATLC, acoperind beneficiile, etapele procesului, planificarea unei strategii de testare pragmatică, execuția testelor bazată pe cerințe, urmărirea erorilor, testarea acceptării de către utilizatori (UAT), precum și integrarea continuă și automatizarea testelor.
După parcurgerea acestui ghid, veți dobândi o înțelegere solidă a modului în care testarea agilă poate fi valorificată ca parte integrantă a ciclului de dezvoltare software.
Fie că sunteți dezvoltator, tester sau manager de produs agil, acest articol vă va oferi o perspectivă clară asupra etapelor și acțiunilor necesare pentru a optimiza procesul de testare.
O privire de ansamblu asupra ciclului de viață al testării agile
În domeniul dezvoltării agile, importanța testării este incontestabilă. Cu toate acestea, activitatea de testare este uneori subevaluată în contextul livrărilor agile, adesea din motive legate de constrângeri financiare și de timp.
Totuși, fără o testare amănunțită, nu se poate garanta calitatea sau fiabilitatea produsului dezvoltat. De aceea, înțelegerea ciclului de viață al testării agile este fundamentală – de la identificarea sarcinilor până la alegerea tipului potrivit de testare pentru fiecare etapă.
Ciclul de testare agil presupune implicarea dezvoltatorilor și a testerilor în fiecare sprint. Implementat corect, acest proces permite automatizarea testelor în fiecare etapă, facilitând detectarea timpurie și frecventă a erorilor, ceea ce reduce timpul alocat depanării ulterioare.
Testarea agilă contribuie, de asemenea, la validarea timpurie a cerințelor și, implicit, la creșterea satisfacției clienților prin livrarea unui produs de calitate.
Ce este testarea agilă și avantajele sale?
Testarea agilă este o metodologie inovatoare de testare software care utilizează automatizarea pentru a crea un proces iterativ de testare. Această abordare, axată pe automatizare, ajută echipele să identifice rapid orice inconsecvențe sau probleme în cod și să testeze modificările pe baza feedback-ului obținut.
Beneficiile majore ale acestei abordări sunt evidente:
- asigurarea unui impact semnificativ al testării,
- eficiența sporită a timpilor de dezvoltare,
- rate mai rapide de rezolvare a erorilor,
- și o satisfacție îmbunătățită a clienților.
Calitatea și viteza sunt factori cruciali, având în vedere că sprinturile sunt perioade scurte de timp (de obicei, 2-4 săptămâni). Cu cât echipa se poate baza mai mult pe calitatea integrată prin testarea în sprint, cu atât mai multă încredere și rapiditate va demonstra în progresul dezvoltării.
Automatizarea ar trebui să fie obiectivul primordial al oricărei echipe agile. Aceasta permite echipelor să reducă riscul de eșecuri costisitoare și să aloce mai mult timp creării de conținut nou, în loc să remedieze erori existente în producție.
Un alt beneficiu secundar este o estimare mai precisă a costurilor și a timpului necesar proiectului. Datorită maturității și predictibilității produsului, sunt mai puține situații în care echipa trebuie să gestioneze probleme neprevăzute apărute în timpul sprintului.
Etapele ciclului de viață ale testării agile
Ciclul de viață al testării agile este structurat în patru etape distincte.
Teste unitare
Aceste teste sunt efectuate de dezvoltatori odată ce codul este finalizat. Ele sunt executate izolat într-un mediu de dezvoltare, fără a implica alte componente ale sistemului.
Testele unitare sunt concepute pentru a testa codul în mod specific și pot fi realizate manual sau automat.
În cazul testelor manuale, dezvoltatorul efectuează cazurile de testare pe cod. Deși este un proces rapid de înțeles, necesită mai mult timp alocat sprintului de dezvoltare, mai ales pe termen lung.
Alternativ, se poate crea cod de test unitar automatizat, care va verifica funcționalitatea codului prin simpla sa execuție. Aceasta înseamnă că dezvoltatorul alocă timp nu doar dezvoltării noii funcționalități, ci și creării codului de testare unitară aferent.
Deși poate părea un efort suplimentar pe termen scurt, acest lucru economisește timp pentru proiect în ansamblu, deoarece testele unitare automate pot fi reutilizate cu ușurință în etapele ulterioare ale testării de sprint. Ele pot fi chiar incluse în cazurile de testare a regresiei, economisind și mai mult timp.
Cu cât acoperirea codului prin teste unitare automate este mai mare, cu atât mai bine este validată fiabilitatea codului pentru client.
Teste funcționale
Testele funcționale sunt menite să evalueze eficiența funcționării unei anumite caracteristici a unei aplicații. Acest tip de testare asigură funcționalitatea corectă a codului (spre deosebire de aspectele tehnice, acoperite de testarea unitară) și evaluează măsura în care îndeplinește nevoile și așteptările utilizatorilor.
Cu alte cuvinte, testele funcționale verifică dacă produsul dezvoltat satisface cerințele transmise de utilizatorii business.
Este recomandat să se colecteze cazurile de testare importante de la părțile interesate relevante (fie proprietarul produsului, fie utilizatorii finali) și să se creeze o listă cu toate cazurile de testare necesare pentru conținutul sprintului.
Automatizarea testelor funcționale implică un efort mai mare din partea dezvoltării, deoarece sunt procese complexe care trebuie verificate, inclusiv interacțiunea diferitelor părți ale sistemului. O strategie eficientă este înființarea unei echipe dedicate exclusiv dezvoltării testelor funcționale, paralel cu echipa principală de dezvoltare.
Sigur, acest lucru implică costuri crescute pentru proiect, dar are un potențial mare de economisire a resurselor pe termen lung. Este responsabilitatea managerilor de proiect să evalueze și să justifice beneficiile și economiile pentru a convinge utilizatorii business de necesitatea creșterii costurilor proiectului.
Pe de altă parte, dacă se realizează manual, această activitate poate fi desfășurată de o echipă foarte mică (chiar și o singură persoană în unele cazuri). Totuși, va fi necesară o activitate manuală constantă și repetată la fiecare sprint. Pe măsură ce setul de funcționalități ale sistemului se extinde, devine dificilă menținerea unei testări funcționale solide de la un sprint la altul.
Teste de regresie
Scopul testelor de regresie este de a asigura că funcționalitățile existente continuă să funcționeze corect și după următoarea lansare. Aceste teste sunt esențiale pentru a evita problemele de compatibilitate între diferite module.
Cazurile de testare pentru testele de regresie ar trebui întreținute și revizuite în mod regulat înainte de fiecare lansare. În funcție de specificul proiectului, este recomandat să le mențineți simple, dar să acopere majoritatea funcționalităților de bază și a fluxurilor end-to-end care traversează întregul sistem.
De obicei, fiecare sistem are procese care implică mai multe zone diferite, iar acestea sunt cele mai bune candidate pentru cazurile de testare a regresiei.
Dacă există teste unitare și funcționale automate, automatizarea testelor de regresie devine o sarcină simplă. Se reutilizează testele existente pentru cele mai importante părți ale sistemului (de exemplu, procesele cel mai des utilizate în producție).
Teste de acceptare a utilizatorilor (UAT)
În final, UAT validează că aplicația satisface cerințele necesare pentru implementarea în producție. Această abordare este mai eficientă atunci când testarea software-ului se realizează în mod frecvent, în cicluri scurte și intense.
Testul UAT este executat de persoane din afara echipei agile, în mod ideal de utilizatorii business într-un mediu cât mai apropiat de cel de producție. Alternativ, proprietarul produsului poate înlocui utilizatorii finali în acest proces.
În orice caz, acesta ar trebui să fie un test clar, funcțional din perspectiva utilizatorului final, fără nicio implicare a echipei de dezvoltare. Rezultatele acestor teste sunt esențiale pentru a lua decizia critică privind lansarea în producție.
Planificarea unei strategii eficiente de testare
Planificarea este o componentă importantă a testării agile, deoarece oferă structură întregii strategii. Este esențială și pentru a stabili așteptări clare în contextul sprinturilor.
Prin gestionarea eficientă a planificării testelor agile, echipele pot crea o direcție clară care duce la utilizarea optimă a resurselor într-un sprint și la o colaborare mai strânsă între testeri și dezvoltatori.
De asemenea, ar trebui stabilit un plan amănunțit pentru a defini când au loc testele unitare, funcționale sau de acceptare a utilizatorilor în fiecare sprint. Astfel, toată lumea știe exact când este necesară participarea lor pentru o lansare agilă reușită.
Planul poate fi stabilit în urma discuțiilor și a acordurilor. Cu toate acestea, cel mai important este ca acesta să devină un proces și să fie respectat cu rigurozitate, creând o periodicitate previzibilă și de încredere.
Devierea de la proces poate duce la haos și lansări imprevizibile în producție.
Executarea testelor pe baza colectării cerințelor
Testele trebuie executate în conformitate cu cerințele specifice fiecărei etape. Când se identifică o eroare sau o problemă, se deschide un tichet care este atribuit echipei de dezvoltare, care va determina modificările necesare. După remedierea erorilor, execuția testelor agile continuă până când toate testele sunt finalizate cu succes.
Revizuirea rezultatelor și urmărirea erorilor
O revizuire eficientă a rezultatelor și un proces solid de urmărire a erorilor sunt esențiale. Procesul ar trebui să implice toate părțile interesate, de la manageri de proiect și testeri, la dezvoltatori, echipe de suport și chiar clienți pentru feedback.
Această activitate trebuie să fie suficient de cuprinzătoare pentru a permite identificarea și remedierea rapidă a problemelor, înainte ca data programată de lansare să fie afectată.
Instrumentul ales depinde de preferințele echipei. Totuși, procesul de testare trebuie să includă un sistem fiabil de urmărire a erorilor pentru a monitoriza problemele, a le prioritiza în funcție de dependențe, a raporta actualizările de la dezvoltatori privind rezolvarea sau investigarea suplimentară și a închide tichetele după soluționare.
Revizuirea ajută testerii agili să înțeleagă comportamentul sistemului, identificând erorile în fiecare etapă, nu la finalul procesului. Evaluările periodice permit echipelor agile să identifice tendințele și zonele care necesită îmbunătățiri, optimizând continuu cadrul de testare și construind produse de înaltă calitate într-un ritm mai rapid.
Finalizarea lansării produsului cu testul de fum de producție
Pentru a maximiza șansele de succes ale lansării, un test de fum efectuat imediat după lansare oferă mai multă încredere.
Acest test constă într-o serie de activități de tip read-only în sistemul de producție, care nu vor crea date noi aleatorii, dar vor verifica funcționalitatea de bază a sistemului din perspectiva utilizatorilor finali.
Implicarea părților interesate relevante asigură alinierea și responsabilitatea, crescând încrederea că obiectivele au fost îndeplinite. În final, aceste teste garantează o lansare de succes.
Integrarea continuă și automatizarea testelor pentru îmbunătățirea eficienței
Integrarea continuă și automatizarea testelor sunt adoptate tot mai mult de companii pentru a duce procesele agile la un nivel superior.
Dacă echipa poate implementa automatizarea în mai multe etape, acestea pot fi combinate într-o conductă de testare dedicată. Aceasta reprezintă un proces lot complet automatizat care efectuează majoritatea activităților de testare independent și fără implicarea altor membri ai echipei.
O astfel de conductă de testare amănunțită va reduce timpul total necesar pentru toate fazele de testare. În final, poate conduce la lansări incrementale rapide după fiecare sprint. Deși acesta este un scenariu ideal, în realitate este dificil de realizat, având în vedere multitudinea de etape de testare. Automatizarea este singura modalitate de a atinge acest obiectiv.
Diferența dintre testarea agilă și testarea în cascadă
Strategiile de testare agile diferă de strategiile tradiționale în cascadă în mai multe aspecte, precum periodicitatea, paralelismul sau timpul alocat fiecărei activități.
Însă, cea mai importantă diferență constă în abordarea fiecărei metodologii:
- Testarea agilă se concentrează pe iterații constante și rapide ale ciclului de dezvoltare și feedback, identificând probleme și îmbunătățind rapid produsul. Este un proces iterativ axat pe colaborarea cu clienții, integrarea continuă și planificarea adaptivă.
- Pe de altă parte, testarea tradițională în cascadă subliniază un proces liniar în care fiecare etapă este rezolvată separat și secvențial. Feedback-ul asupra întregii soluții este obținut abia în ultima etapă a proiectului, aproape de data finală de lansare.
Evident, identificarea timpurie a problemelor de către părțile interesate majore îmbunătățește șansele de succes ale proiectului. În acest sens, metodologia agilă are un avantaj cert.
Concluzie
Deși ciclul de viață al testării agile ar putea părea mai scurt decât cel în cascadă, în realitate, procesul este continuu, derulându-se până la lansarea finală a produsului. În funcție de bugetul și timpul disponibil pentru fiecare sprint, trebuie prioritizate testele realizate.
O strategie de testare bine planificată ajută la identificarea funcționalităților sau a modulelor care necesită mai multă atenție. Automatizarea permite includerea mai multor etape de testare în același sprint, crescând fiabilitatea generală a sistemului de la sprint la sprint.
Vă recomandăm să explorați acum câteva dintre cele mai bune practici în testarea Scrum.