Securitatea digitală se sprijină pe trei piloni esențiali: Confidențialitatea, Integritatea și Disponibilitatea, un concept cunoscut sub denumirea de triada CIA. Cu toate acestea, mediul online aduce cu sine amenințări care pot periclita grav acești piloni fundamentali.
Prin implementarea testării de securitate a unui site web, se pot identifica vulnerabilități ascunse, prevenind astfel incidentele cu consecințe financiare severe.
Ce reprezintă testarea securității unui site web?
Testarea securității web reprezintă un proces riguros de evaluare a nivelului de protecție al unui site, prin analiză și testare detaliată. Această procedură implică detectarea și eliminarea vulnerabilităților, a erorilor și a punctelor slabe din sistemele tale, contribuind la prevenirea infecțiilor cu programe malițioase și a scurgerilor de date.
Efectuarea periodică a testelor de securitate menține starea actuală a protecției site-ului tău, oferind o bază solidă pentru planurile viitoare de securitate – răspunsul la incidente, continuitatea activității și strategiile de recuperare în caz de dezastru. Această abordare proactivă reduce riscurile, asigură respectarea standardelor și reglementărilor din domeniu, și sporește încrederea clienților, consolidând reputația companiei.
Acest proces amplu include mai multe tipuri de teste, cum ar fi verificarea calității parolelor, testarea injectării SQL, analizarea cookie-urilor de sesiune, testarea atacurilor brute și validarea proceselor de autorizare a utilizatorilor.
Tipurile de teste de securitate pentru site-uri web
Există multiple tipuri de testare a securității site-urilor web, dar ne vom concentra pe trei dintre cele mai importante: scanarea vulnerabilităților, testarea la penetrare și analiza și revizuirea codului.
1. Scanarea vulnerabilităților
În cazul companiilor care stochează, procesează sau transmit electronic date financiare, Standardul de Securitate a Datelor din Industria Cardurilor de Plată (PCI DSS) impune efectuarea de scanări interne și externe ale vulnerabilităților.
Acest sistem automatizat de înaltă performanță identifică vulnerabilitățile din rețea, aplicații și securitate. De asemenea, este utilizat de către infractorii cibernetici pentru a detecta punctele slabe. Aceste vulnerabilități pot fi localizate în rețele, hardware, software și sisteme.
O scanare externă, efectuată în afara rețelei, identifică problemele din structura rețelei, în timp ce o scanare internă (realizată în interiorul rețelei) detectează slăbiciunile gazdelor. Scanările intruzive exploatează vulnerabilitățile odată identificate, în timp ce scanările non-intruzive indică slăbiciunile, permițând remedierea acestora.
După detectarea slăbiciunilor, este necesară stabilirea unei „căi de remediere”. Aceasta implică corectarea vulnerabilităților, remedierea configurațiilor incorecte și implementarea unor parole mai puternice.
Deși există riscul rezultatelor fals pozitive și este necesară o verificare manuală a fiecărei slăbiciuni înainte de următorul test, aceste scanări sunt extrem de valoroase.
2. Testarea la penetrare
Testarea la penetrare simulează un atac cibernetic pentru a descoperi punctele slabe ale unui sistem informatic. Este o metodă folosită de hackerii etici, fiind de obicei mai cuprinzătoare decât o evaluare a vulnerabilităților. Acest tip de testare poate fi utilizat și pentru a evalua conformitatea cu reglementările specifice industriei. Există diferite tipuri de testare la penetrare: testarea „cutie neagră”, „cutie albă” și „cutie gri”.
Aceste teste parcurg șase etape. Începe cu recunoașterea și planificarea, unde testerii adună informații despre sistemul țintă din surse publice și private, folosind tehnici de inginerie socială, rețele non-intruzive și scanări de vulnerabilități. Apoi, cu ajutorul unor instrumente de scanare, testerii examinează sistemul pentru a identifica vulnerabilitățile și a le pregăti pentru exploatare.
În a treia etapă, hackerii etici încearcă să pătrundă în sistem, folosind atacuri comune de securitate web. Dacă reușesc să se conecteze, încearcă să mențină accesul cât mai mult timp posibil.
În ultimele două etape, hackerii analizează rezultatele și pot șterge urmele, pentru a preveni un atac real. Frecvența acestor teste depinde de dimensiunea companiei, de buget și de reglementările specifice.
3. Revizuirea codului și analiza statică
Evaluările codului sunt tehnici manuale de verificare a calității codului, inclusiv fiabilitatea, siguranța și stabilitatea acestuia. Revizuirea statică a codului ajută la detectarea stilurilor de codare de calitate scăzută și a vulnerabilităților de securitate, fără a executa codul. Această metodă identifică problemele care pot scăpa altor metode de testare.
În general, această metodă detectează erorile din cod și slăbiciunile de securitate, verifică coerența formatării designului software, analizează conformitatea cu reglementările și cerințele proiectului și evaluează calitatea documentației.
Prin revizuirea codului, se economisesc costuri și timp, reducându-se șansele de defecte software și riscul asociat cu bazele de cod complexe (prin analizarea codului înainte de adăugarea la proiect).
Cum se integrează testarea securității web în procesul de dezvoltare web
Procesul de dezvoltare web ar trebui să reflecte un ciclu de viață al dezvoltării software (SDLC), în care fiecare pas îmbunătățește securitatea. Iată cum puteți integra securitatea web în procesul dvs.
1. Stabilirea procesului de testare
În procesul de dezvoltare web, securitatea este de obicei implementată în etapele de proiectare, dezvoltare, testare, punere în scenă și implementare în producție.
După identificarea etapelor, trebuie să definiți obiectivele testării de securitate. Acestea trebuie să fie aliniate cu viziunea, obiectivele și scopurile companiei, respectând standardele, reglementările și legile din domeniu.
În cele din urmă, este necesar un plan de testare, care să aloce responsabilități membrilor relevanți ai echipei. Un plan bine documentat va include orarele, persoanele implicate, instrumentele utilizate și modul de raportare și utilizare a rezultatelor. Echipa trebuie să includă dezvoltatori, experți în securitate și manageri de proiect.
2. Selectarea instrumentelor și metodelor optime
Alegerea instrumentelor și metodelor potrivite necesită cercetarea opțiunilor compatibile cu infrastructura și cerințele site-ului web. Instrumentele variază de la soluții comerciale la cele open source.
Automatizarea poate îmbunătăți eficiența, creând mai mult timp pentru testarea manuală și analiza aspectelor mai complexe. De asemenea, este recomandată externalizarea testării către experți în securitate, pentru a obține o evaluare imparțială. Instrumentele de testare trebuie actualizate periodic pentru a profita de cele mai recente îmbunătățiri în materie de securitate.
3. Implementarea procesului de testare
Acest pas este relativ simplu. Echipele trebuie instruite cu privire la cele mai bune practici de securitate și la modul eficient de utilizare a instrumentelor de testare. Fiecare membru are o responsabilitate, informațiile trebuind transmise clar.
Sarcinile de testare trebuie integrate în fluxul de lucru de dezvoltare, iar procesele trebuie automatizate cât mai mult posibil. Feedback-ul rapid ajută la rezolvarea problemelor imediat ce apar.
4. Optimizarea și evaluarea vulnerabilităților
Acest pas implică analiza tuturor rapoartelor rezultate din testarea de securitate și clasificarea acestora în funcție de importanța lor. Prioritatea trebuie acordată remedierii, fiecare vulnerabilitate fiind tratată în funcție de gravitate și impact.
Apoi, site-ul trebuie retestat, pentru a verifica dacă toate erorile au fost remediate. Prin aceste exerciții, compania poate învăța cum să se îmbunătățească, având date relevante pentru a informa deciziile ulterioare.
Cele mai bune practici pentru testarea securității site-urilor web
Pe lângă identificarea tipurilor de testare necesare și a modului de implementare, trebuie luate în considerare practicile standard pentru a proteja site-ul web. Iată câteva dintre cele mai bune practici.
- Efectuați teste periodice, mai ales după actualizări majore ale site-ului, pentru a detecta și remedia rapid orice puncte slabe.
- Utilizați atât instrumente automate, cât și metode de testare manuală pentru a acoperi toate aspectele.
- Acordați atenție mecanismelor de autentificare și autorizare pentru a preveni accesul neautorizat.
- Implementați Politicile de Securitate a Conținutului (CSP) pentru a filtra resursele permise în paginile web, atenuând riscul atacurilor XSS.
- Actualizați periodic componentele software, bibliotecile și cadrele de lucru, pentru a evita vulnerabilitățile cunoscute din software-ul vechi.
Cât de bine cunoașteți amenințările comune din industrie?
Este esențial să înțelegeți cele mai bune modalități de testare a site-ului web și de integrare a protocoalelor de securitate în procesul de dezvoltare, dar cunoașterea amenințărilor comune este crucială pentru reducerea riscurilor.
O bază solidă de cunoștințe despre metodele comune prin care infractorii cibernetici pot exploata software-ul ajută la stabilirea celor mai bune strategii de prevenire.