În ciuda progreselor continue în domeniul securității cibernetice, atacurile informatice devin tot mai sofisticate. În prezent, infractorii cibernetici extrag date confidențiale fără ca utilizatorii să fie conștienți de acest lucru. Un exemplu de astfel de acțiune este atacul de tip Zero-Day.
Acest articol va explora vulnerabilitățile și exploatările Zero-Day, mecanismele lor de funcționare și metodele de detectare și prevenire a acestor tipuri de atacuri.
Ce reprezintă o vulnerabilitate, exploatare și un atac Zero-Day?
Vulnerabilitate Zero-Day: Este o deficiență de securitate în cadrul unui program software sau al unui sistem, descoperită de un atacator cibernetic, dar necunoscută de către dezvoltatorul sau furnizorul respectivului software. Aceasta este o vulnerabilitate de tip Zero-Day.
Este dificil de contracarat acest defect ascuns, deoarece nimeni nu știe de existența sa, nici măcar după lansare. Poate dura câteva luni sau chiar un an pentru a înțelege și a remedia o astfel de vulnerabilitate.
Atacul este numit „Zero-Day”, deoarece dezvoltatorul nu a avut nici măcar o singură zi pentru a rezolva problema de securitate.
Exploatare Zero-Day: Aceasta reprezintă un fragment de cod care poate fi folosit pentru a instala programe malware sau pentru a executa atacuri de tip spear phishing, cu scopul de a obține acces neautorizat la un sistem.
Atac Zero-Day: Atacatorii cibernetici inițiază un atac Zero-Day, utilizând un exploit cunoscut, asupra unui computer, rețelei sau sistemului software al unui dezvoltator. Un astfel de atac poate fi deosebit de dăunător, deoarece nu există măsuri de protecție cunoscute la momentul lansării sale.
Care sunt, așadar, riscurile asociate atacurilor Zero-Day și care sunt motivele acestora? Continuați să citiți pentru a afla mai multe!
De ce sunt periculoase atacurile Zero Day?
Atacurile de tip Zero-Day reprezintă o amenințare majoră în peisajul securității cibernetice. Dificultatea principală în contracararea acestora este necunoașterea exploatării sau a vulnerabilității de securitate de către dezvoltatorii de software.
Uneori, aceste vulnerabilități rămân nedescoperite luni de zile. Specialiștii în software nu pot remedia problema până nu detectează atacul. Atacurile de tip Zero-Day sunt atât de periculoase încât programele antivirus nu le pot depista prin scanări standard bazate pe semnături.
Utilizatorii sau organizațiile suferă pierderi semnificative în urma acestor atacuri. Mulți infractori cibernetici utilizează exploatările Zero-Day pentru a obține profituri prin intermediul atacurilor de tip ransomware.
Conform datelor publicate de Check Point, s-au înregistrat 830.000 de încercări de atac în doar 72 de ore, odată cu descoperirea vulnerabilității Log4j.
Motivele atacatorilor Zero-Day
- Furtul de date: Principalul obiectiv al atacatorilor cibernetici este obținerea de beneficii financiare. Aceștia fură informații financiare și date sensibile, cum ar fi extrase bancare, coduri UPI etc.
- Hacktivismul: Unii atacatori vizează instituțiile guvernamentale din motive politice sau sociale. Aceștia pot scurge date confidențiale sau pot sabota site-uri web.
- Atacurile sponsorizate de state: În prezent, agențiile guvernamentale utilizează tot mai des exploatările Zero-Day pentru acțiuni de spionaj, război cibernetic sau colectarea de informații.
- Hackerii etici: Hackerii etici nu au intenții dăunătoare. Aceștia identifică vulnerabilitățile Zero-Day pentru a le raporta dezvoltatorilor, solicitându-le remedierea acestora.
- Atacatorii care vizează vandalismul: Unii infractori cibernetici exploatează vulnerabilitățile pentru a genera haos, a deteriora sistemele sau a perturba serviciile, fie din răzbunare, fie pentru satisfacție personală.
- Comercianții de date de pe piața neagră: Atacatorii cibernetici vând vulnerabilitățile și exploatările Zero-Day celui mai bun ofertant, care poate include state, infractori sau corporații.
- Rețelele infracționale: Anumite organizații criminale utilizează atacurile de tip Zero-Day în activități precum traficul de droguri, contrabanda de persoane și alte infracțiuni.
Deși acestea sunt doar câteva tipuri de atacatori, este esențial să fim conștienți de amenințările cibernetice, pentru a putea lua măsuri de prevenire și a asigura o securitate cibernetică mai eficientă.
Cum se desfășoară un atac Zero Day?
Atacatorii cibernetici vizează departamente guvernamentale, echipamente hardware, software, dispozitive IoT, companii și organizații mari, sisteme vulnerabile și alte infrastructuri critice.
Să analizăm modul de funcționare al atacurilor de tip Zero-Day.
Etapa I
Infractorii cibernetici caută vulnerabilități de securitate în aplicații, platforme sau site-uri web populare. O astfel de vulnerabilitate poate fi orice defect software, cum ar fi erori de cod, criptare deficitară sau zone neprotejate ale codului, care pot oferi acces neautorizat.
Etapa a II-a
Atacatorul identifică vulnerabilitatea software înainte ca dezvoltatorul sau furnizorul să o observe. Acesta înțelege vulnerabilitatea și creează un exploit Zero-Day. Atacatorul utilizează acest cod pentru a lansa atacuri.
Exploatarea Zero-Day poate fi un cod cu malware care poate distribui alte programe malware după instalare. Aceste coduri sunt deosebit de periculoase, deoarece se pot răspândi rapid în sistem, provocând daune.
Codul de exploatare poate acționa și ca administrator sau poate executa acțiuni dăunătoare. În acest stadiu, dezvoltatorul nu este conștient de existența vulnerabilității. Atacatorul poate valorifica vulnerabilitatea sau exploatarea Zero-Day pe piața neagră la un preț ridicat.
Etapa a III-a
Atacatorul planifică un atac țintit sau în masă și distribuie exploit-ul Zero-Day în funcție de scopurile sale. Exploatările pot fi transmise unei anumite persoane sau unui grup mare, prin intermediul email-urilor de tip phishing sau spear phishing.
Etapa a IV-a
Victima descarcă sau instalează malware-ul prin intermediul email-urilor de phishing sau accesând site-uri web malițioase. Acest malware afectează browserul, sistemul de operare, aplicațiile sau echipamentele hardware.
Etapa a V-a
Furnizorul de software descoperă deficiența de securitate prin testare sau prin intermediul clienților terți. Acesta informează echipa de dezvoltare despre problemă.
Specialiștii în software remediază vulnerabilitatea și lansează o actualizare. Astfel, toți cei care actualizează software-ul nu mai sunt expuși riscului acestei vulnerabilități.
Tipuri de vulnerabilități ale sistemului într-un atac Zero Day
Iată câteva dintre vulnerabilitățile vizate frecvent de atacatorii Zero-Day:
- Defectele sistemului de operare: Atacatorii pot obține acces neautorizat la un sistem prin exploatarea vulnerabilităților din sistemele de operare, aplicații sau servere.
- Browserele web și plugin-urile: Exploatarea browserelor web este o tactică frecventă utilizată de atacatori pentru a obține controlul asupra unui sistem. De asemenea, sunt vizate și plugin-urile web, extensiile de browser și plugin-urile de tip Java sau Adobe Flash.
- Vulnerabilitățile hardware: Unii atacatori Zero-Day vizează vulnerabilitățile hardware, cum ar fi firmware-ul și chipset-ul unui sistem mobil sau computer. Aceste defecte pot fi dificil de corectat, deoarece necesită actualizări hardware.
- Protocoalele de rețea: Atacatorii pot exploata vulnerabilitățile de securitate din protocoalele de rețea sau din dispozitivele de rețea, cum ar fi routerele și comutatoarele. Astfel de vulnerabilități pot perturba conexiunea la rețea a sistemului și pot oferi acces neautorizat.
- Viermii de computer: Hackerii pot intercepta viermii de computer în timp ce infectează un sistem gazdă. Un atac surpriză de tip Zero-Day cu viermi poate fi greu de detectat, deoarece aceștia se răspândesc rapid pe internet, provocând pagube semnificative.
- Malware Zero-Day: Acest tip de malware este necunoscut și nu există un software antivirus specific care să-l detecteze. Atacatorii pot distribui acest malware prin site-uri web malițioase, email-uri și alte site-uri sau aplicații vulnerabile.
- Alte vulnerabilități: Acestea pot include algoritmi defectuoși, lipsa criptării datelor, probleme de securitate legate de parole sau lipsa autorizației corespunzătoare.
Cum să identificăm atacurile Zero Day
De obicei, atacurile Zero-Day sunt dificil de detectat de către specialiștii și furnizorii de software. Odată ce identifică un exploit, aceștia pot afla mai multe detalii despre atac.
Iată câteva metode prin care pot fi identificate atacurile Zero-Day:
- Analiza codului: Această metodă verifică codul mașinii unui fișier pentru a detecta activități suspecte. Metoda are limitări, fiind dificilă identificarea malware-ului sau a deficiențelor dacă codul este complex.
- Analiza comportamentală: Creșteri nejustificate ale traficului, acces neobișnuit la fișiere sau procese de sistem neobișnuite pot indica un atac de tip Zero-Day.
- Sisteme de detectare a intruziunilor (IDS): Aceste sisteme pot detecta activitățile malițioase. De asemenea, acestea identifică vulnerabilitățile și exploatările cunoscute.
- Tehnica Sandboxing: Această tehnică izolează o aplicație de restul sistemului, contribuind la prevenirea răspândirii atacurilor Zero-Day la alte componente ale sistemului.
- Scanarea vulnerabilităților: Scanarea vulnerabilităților este crucială pentru detectarea atacurilor Zero-Day. Aceasta ajută la identificarea, scanarea, prioritizarea, remedierea și atenuarea vulnerabilităților.
- Managementul actualizărilor: Aplicarea actualizărilor la sistemele vulnerabile este esențială. Managementul actualizărilor se bazează pe scanarea pentru identificarea vulnerabilităților.
Cum să prevenim atacurile Zero Day
Prevenirea atacurilor Zero-Day este dificilă, deoarece vulnerabilitățile sunt necunoscute dezvoltatorilor de software. Iată câteva dintre cele mai bune practici pentru prevenirea atacurilor Zero-Day în companii și organizații:
- Program de securitate: Crearea unui program de securitate bine structurat, adaptat tipului de activitate și riscurilor asociate, precum și formarea unei echipe dedicate.
- Furnizor de servicii de securitate gestionată: Colaborarea cu un furnizor de servicii de securitate adecvat poate asigura monitorizarea permanentă (24/7) a companiilor. Aceștia pot detecta amenințările, cum ar fi phishing-ul, și pot proteja organizațiile de infracțiunile cibernetice.
- Instalarea unui firewall robust pentru aplicațiile web: Un firewall eficient scanează traficul de intrare, verifică amenințările și blochează toate site-urile malițioase.
- Îmbunătățirea gestionării actualizărilor: Gestionarea eficientă a actualizărilor previne atacurile Zero-Day, eliminând rapid toate vulnerabilitățile software.
- Managementul vulnerabilităților: Acordarea priorității programului de gestionare a vulnerabilităților contribuie la remedierea și atenuarea tuturor vulnerabilităților, reducând riscurile asociate proiectelor software.
- Actualizarea regulată a software-ului: Actualizarea regulată a software-ului reduce probabilitatea atacurilor Zero-Day. Infractorii cibernetici sunt conștienți de punctele slabe ale sistemelor de securitate ale unei organizații, de aceea este esențială actualizarea regulată a software-ului.
- Testarea frecventă: Simulările și testele frecvente pot ajuta dezvoltatorii să identifice posibilele zone vulnerabile.
- Educați angajații și oferiți-le instrumente: Instruirea angajaților în legătură cu atacurile cibernetice și ingineria socială este esențială. Oferiți-le instrumente pentru a detecta și raporta tentativele de phishing, monitorizând activitățile suspecte.
- Plan de rezervă: Un plan de rezervă pentru recuperarea datelor este crucial, astfel încât organizația să nu piardă date sensibile.
Exemple de atacuri Zero Day
Iată câteva exemple concrete de atacuri Zero-Day:
#1. Stuxnet
Acest atac de tip Zero-Day a fost descoperit în 2010 de echipa de securitate a NSA și CIA. Este un vierme informatic dăunător. Stuxnet vizează sistemele de control de supraveghere și achiziție de date (SCADA). Aceste sisteme au deteriorat programul nuclear al Iranului. Atacul a exploatat mai multe vulnerabilități Zero-Day din Windows pentru a prelua controlul asupra sistemelor industriale și a operațiunilor acestora.
#2. Heartbleed
Heartbleed este o vulnerabilitate Zero-Day care afectează o bibliotecă de criptare numită OpenSSL. În 2014, acest defect a permis atacatorilor să fure date sensibile de pe site-uri web și servicii care utilizau versiunea afectată de OpenSSL. Acest atac Zero-Day a subliniat importanța abordării rapide a vulnerabilităților de securitate și a protejării datelor de atacuri.
#3. Shellshock
Shellshock este o vulnerabilitate Zero-Day descoperită în interpretorul de linie de comandă Bash (Bourne-Again Shell) în septembrie 2014. Acest atac Zero-Day a permis infractorilor cibernetici să obțină acces neautorizat și să execute comenzi arbitrare.
#4. Adobe Flash Player
Hackerii au descoperit multiple vulnerabilități Zero-Day în Adobe Flash Player. În cadrul acestui atac Zero-Day, atacatorii cibernetici au utilizat fișiere flash malițioase în atașamentele de email sau site-uri web pentru a obține controlul complet asupra sistemelor.
#5. Zoom
În 2020, atacatorii au descoperit o vulnerabilitate Zero-Day în platforma de videoconferință Zoom. În cadrul acestui atac, atacatorul putea accesa de la distanță sistemul utilizatorului dacă acesta utiliza o versiune mai veche de Windows. Hackerii puteau controla sistemul și accesa toate datele unui utilizator țintă.
#6. Apple iOS
iOS-ul Apple a devenit victima unei vulnerabilități Zero-Day, permițând atacatorilor să compromită de la distanță iPhone-uri în 2020 și septembrie 2023. Programul de spionaj Pegasus a exploatat vulnerabilitățile și a vizat dispozitivele iOS, deoarece mulți profesioniști, jurnaliști și angajați guvernamentali le utilizează.
#7. Operațiunea Aurora
Operațiunea Aurora a vizat organizații precum Google, Adobe Systems, Akamai Technologies, Rackspace, Juniper Network, Yahoo, Symantec și Morgan Stanley.
Google a descoperit acest atac în 2010, deși acțiunile cibernetice începuseră la mijlocul anului 2009 și continuaseră până la finalul acestuia. Atacatorii au exploatat o vulnerabilitate Zero-Day din Internet Explorer pentru a accesa sistemele Google și ale altor companii.
#8. Twitter
În 2022, Twitter a suferit o breșă de securitate din cauza unui atac Zero-Day. Atacatorii au obținut o listă cu 5,4 milioane de conturi, exploatând o vulnerabilitate Zero-Day a platformei de socializare.
Ce trebuie să faceți dacă deveniți victima unui atac Zero Day?
- Izolați sistemele afectate imediat ce atacul este confirmat.
- Păstrați dovezi digitale, cum ar fi capturi de ecran, rapoarte sau alte informații, pentru investigații ulterioare.
- Colaborați cu echipa de securitate, specializată în gestionarea acestor tipuri de atacuri, pentru a lua măsurile de precauție necesare.
- Reduceți vulnerabilitatea cât mai curând posibil, colaborând cu echipele de software și securitate. Recuperați sistemele și dispozitivele afectate.
- Analizați modul în care a avut loc atacul Zero-Day și planificați un program de management al securității pentru a preveni recidivele.
- Informați părțile interesate, echipele juridice și autoritățile superioare cu privire la atac.
Este important să luați în considerare acțiunile legale, în cazul în care organizația a suferit o breșă de date semnificativă.
Concluzie
Atacurile Zero-Day reprezintă o problemă majoră în domeniul securității cibernetice. Detectarea și atenuarea acestora sunt dificile. Este esențial să se adopte cele mai bune practici pentru a preveni aceste atacuri periculoase.
De asemenea, este crucială formarea unei echipe de securitate software solide, cu cercetători și dezvoltatori specializați, capabilă să remedieze vulnerabilitățile Zero-Day.
Vă prezentăm în continuare cele mai bune soluții software pentru conformitatea cu cerințele de securitate cibernetică, pentru a asigura siguranța activităților online.