DevOps reprezintă o abordare contemporană, care se afirmă rapid în universul dezvoltării software. Această metodologie stimulează colaborarea eficientă între echipele de dezvoltare și operațiuni, facilitând crearea rapidă a unor produse software de înaltă calitate.
Lansarea unor produse software de calitate superioară contribuie semnificativ la creșterea satisfacției clienților și oferă un avantaj competitiv substanțial pe piață.
Conform unui studiu global realizat de GitLab, 60% dintre dezvoltatori au observat o dublare a vitezei de lansare a codului după adoptarea practicilor DevOps, iar 56% dintre respondenți au raportat o automatizare completă sau majoră a proceselor.
Această tendință este în continuă creștere și se impune la nivel global, marcând o direcție clară în evoluția dezvoltării software.
Dar, cum funcționează exact DevOps în practică?
Ce anume îl face atât de relevant și de valoros în contextul dezvoltării software?
Acest articol își propune să dezvăluie toate aspectele fundamentale, prezentând în detaliu ciclul de viață DevOps, evidențiind fiecare fază și instrumentele asociate.
Să începem analiza!
Ce este, de fapt, DevOps?
DevOps este o filosofie modernă, însoțită de un set de practici, oameni, instrumente și tehnologii, care integrează în mod sinergic dezvoltarea software și operațiunile IT.
Termenul „DevOps” este derivat din combinarea a două cuvinte esențiale:
Dev = Dezvoltare Software
Ops = Operațiuni IT
DevOps
Obiectivul principal al DevOps este de a reduce durata ciclului de viață al dezvoltării software, asigurând totodată o livrare continuă de produse software performante. Adoptarea metodologiei DevOps în dezvoltarea software contribuie la îmbunătățirea calității produsului, la implementarea rapidă a acestuia și la facilitarea remedierilor rapide bazate pe feedback.
Astfel, aveți posibilitatea de a satisface pe deplin clienții, de a menține un avantaj competitiv și de a atinge noi obiective de afaceri.
Unul dintre elementele cheie ale DevOps constă în utilizarea unei varietăți de instrumente în diverse etape ale dezvoltării, începând cu planificarea și dezvoltarea, continuând cu testarea și monitorizarea, și terminând cu înregistrarea, configurarea, lansarea, controlul versiunilor și mentenanța. Instrumentele DevOps oferă automatizare, economisind timp, resurse financiare și efort.
Termenul „DevOps” a fost creat în 2009 de Patrick Debois, un consultant, manager de proiect și specialist în metodologii agile din Belgia. Acesta a fost și unul dintre primii promotori ai DevOps. DevOps reprezintă o mentalitate formată de-a lungul timpului, alimentată de experți din multiple domenii IT. Ea a evoluat în principal din:
- Managementul sistemelor de întreprindere (ESM)
- Dezvoltarea agilă
În contextul DevOps, termenul „Dev” nu se referă doar la dezvoltatori, ci la întreaga echipă implicată în crearea unei soluții software. DevOps integrează oameni, instrumente și procese din diverse discipline, cum ar fi planificarea, testarea și asigurarea calității. Similar, „Ops” se referă la toți membrii echipei de operațiuni, inclusiv administratorii de sistem, inginerii de sistem, specialiștii în securitate, administratorii de baze de date, personalul operațional, inginerii de lansare și alții.
De ce ar trebui să alegi DevOps?
Metodologiile tradiționale de dezvoltare software implicau o serie de procese manuale, adesea repetitive, consumatoare de timp și efort. Acestea generau, de asemenea, fricțiuni între cele două echipe, cu dificultăți în comunicare și înțelegere comună.
Chiar dacă echipele operaționale și de dezvoltare pot avea puncte de vedere diferite, ele înțeleg că obiectivul final este satisfacția clientului. Însă, cerințele clienților sunt în continuă schimbare, aceștia având nevoie de noi funcționalități, caracteristici și servicii care să le simplifice viața și să le ofere confort, fără întreruperi.
Această cerință creează o dilemă pentru companii – să livreze schimbări rapide într-un mediu software instabil sau să mențină un mediu învechit, dar stabil. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este eficientă și nu răspunde nevoilor clienților.
Deși dezvoltatorii pot depune eforturi pentru a accelera dezvoltarea software, echipa operațională se va opune implementării rapide a software-ului, fără garanțiile necesare.
DevOps oferă o soluție pentru ambele situații, aducând împreună toți cei implicați în dezvoltarea și operarea software-ului. Echipele lucrează împreună respectând un set comun de principii, cum ar fi:
- Automatizarea proceselor manuale și repetitive pentru a economisi timp
- Colaborarea eficientă pentru rezolvarea problemelor și partajarea informațiilor
- Monitorizarea constantă a fiecărei activități
- Stabilirea corectă a priorităților și multe altele
Să analizăm cum adoptarea DevOps vă poate avantaja concret.
Accelerează dezvoltarea software-ului
Accelerează dezvoltarea software-ului
DevOps ajută echipele să creeze software rapid și eficient, menținând calitatea. Puteți folosi diverse instrumente de automatizare pentru toate etapele, de la planificare și dezvoltare, la testare, implementare și monitorizare. În plus, microserviciile permit lansarea rapidă a actualizărilor.
Fiabilitate și securitate
DevOps garantează crearea unei soluții software robuste, care permite modificări și actualizări ale infrastructurii fără a afecta nucleul aplicației. Instrumentele de monitorizare în timp real ajută la supravegherea performanțelor și la testarea aspectelor legate de securitate și optimizare.
Implementare software mai rapidă
Cu DevOps, dezvoltarea, testarea și îmbunătățirea aplicațiilor devin procese mai rapide. De asemenea, implementarea timpurie permite colectarea rapidă de feedback, oferind un avantaj competitiv.
Scalabilitate
DevOps oferă instrumentele necesare pentru gestionarea și operarea proceselor de dezvoltare și infrastructurii software la scară largă. Acesta ajută la optimizarea sistemelor complexe și la adaptarea eficientă la schimbări, menținând în același timp securitatea.
Colaborare eficientă
Colaborare eficientă
DevOps elimină decalajul dintre echipele de dezvoltare și operațiuni, stabilind priorități și responsabilități clare. DevOps încurajează valorile precum responsabilitatea și asumarea, permițând echipelor să partajeze informații, să participe activ la rezolvarea problemelor și să îmbunătățească constant procesul de feedback.
Satisfacția clientului
Livrarea de software de înaltă calitate, care răspunde nevoilor clienților, contribuie la creșterea satisfacției acestora. DevOps permite adaptarea rapidă la cerințele clienților prin livrări frecvente și implementarea rapidă a feedback-ului.
Care este ciclul de viață DevOps?
Ciclul de viață DevOps include diverse procese automatizate, structurate într-un flux iterativ. Fiecare fază este continuă, simbolizând un ciclu infinit de iterație și colaborare pe parcursul dezvoltării software.
Ciclul de viață DevOps
Echipele de dezvoltare și operațiuni colaborează îndeaproape într-un ecosistem DevOps, dezvoltând în același timp competențe diversificate. Echipele DevOps utilizează diverse instrumente și tehnologii pentru a automatiza procesele manuale, economisind timp și resurse.
Principalele faze ale ciclului de viață DevOps sunt următoarele:
1. Dezvoltare continuă
Dezvoltarea continuă reprezintă prima fază crucială a ciclului de viață DevOps, implicând planificarea proiectului și scrierea codului.
În această etapă, echipa DevOps analizează viziunea și cerințele proiectului, planificând software-ul în consecință. Ei colectează informații de la toate părțile interesate și discută despre obiective. Planificarea presupune crearea unei liste cu toate sarcinile, descompunându-le în unități mai mici pentru dezvoltare continuă.
Odată ce cerințele proiectului sunt clare, începe faza de codificare. Dezvoltatorii se angajează într-un proces continuu de scriere și modificare a codului, optimizându-l și eliminând erorile încă de la început, evitând complexitatea ulterioară din faza de testare.
Dezvoltatorii aleg limbajele de programare adecvate, cum ar fi JavaScript, Python, PHP, C sau Java și mențin codul sursă, implementând controlul versiunilor.
Instrumente pentru dezvoltare continuă:
- Pentru gestionarea codului sursă (SCM), puteți folosi Git, GitLab, Mercurial și BitBucket.
- Pentru împachetarea codului în fișiere executabile, puteți utiliza Maven, Garden și Gradle.
- Pentru planificare și colaborare, puteți folosi Jira, Trello, etc.
2. Integrare continuă (CI)
Integrare continuă (CI)
Următoarea fază este integrarea continuă (CI), element central al ciclului de viață DevOps. Codul sursă va fi modificat frecvent, zilnic sau săptămânal, iar integrarea codului presupune construirea unui cod nou pentru suportul noilor caracteristici și integrarea acestuia cu codul existent.
Este esențial să detectați erorile la fiecare pas prin testarea unitară și de integrare. Testarea în această etapă vă ajută să înțelegeți impactul codului actualizat asupra experienței utilizatorului. De asemenea, trebuie să remediați problemele și să îmbunătățiți codul. Această fază include revizuirea codului, împachetarea și compilarea sa.
Instrumente pentru CI: Puteți utiliza Jenkins, TeamCity, GitLab CI, CircleCI, etc., pentru integrare continuă.
3. Testare continuă
Deși testele pot fi efectuate înainte de integrarea continuă pentru a identifica problemele codului, DevOps presupune testarea în diverse faze pentru a asigura un cod robust și lipsit de erori. Testarea continuă completează ciclul DevOps, unde procesele sunt efectuate „continuu” pentru a îmbunătăți constant soluția software.
Testarea în această fază verifică erorile, problemele și alte aspecte care pot afecta funcționalitatea, performanța, stabilitatea, securitatea și eficiența codului. Se asigură că software-ul implementat este de înaltă calitate, maximizând experiența utilizatorului.
Se pot efectua diverse tipuri de teste pentru a verifica calitatea software-ului, incluzând testarea funcțională și nefuncțională.
- Testarea funcțională: verifică funcționalitatea software-ului, asigurând că totul funcționează conform așteptărilor. Include testarea unitară, de integrare, de sănătate, de sistem, de interfață, de fum, alfa, beta, de regresie, etc.
- Testarea nefuncțională: evaluează aspectele non-funcționale ale software-ului pentru a îmbunătăți eficiența și experiența utilizatorului. Include testarea performanței, de stres, de încărcare, de securitate, de volum, de fiabilitate, de compatibilitate, de utilizabilitate, de acceptare, etc.
Instrumente pentru testare: Sunt disponibile multe instrumente pentru diferite tipuri de teste. Deși testele manuale sunt posibile, automatizarea ajută la economisirea timpului și efortului. Instrumente populare includ Apache JMeter, Selenium, IBM Rational Performance Tester, Junit, WebLOAD, SoapUI, Acunetix și Wapiti.
4. Implementare continuă (CD)
Implementare continuă (CD)
După testare, problemele identificate trebuie remediate imediat, pentru a preveni complicațiile sau încălcările de securitate. Apoi, software-ul este testat din nou pentru a se asigura că nu există erori sau bug-uri în această etapă.
Când software-ul este finalizat, acesta este implementat pe serverele de producție. Implementarea continuă (CD) este o fază vitală și activă în DevOps. Aceasta implică gestionarea configurației pentru a garanta o implementare precisă și lină a codului.
Echipa de dezvoltare poate lansa codul pe servere și poate programa actualizări și mentenanță, menținând în același timp o configurație consistentă pe tot parcursul ciclului de viață al produsului.
Pentru implementare, se pot utiliza metodologii precum containerizarea, pentru a împacheta codul împreună cu toate dependențele și componentele sale, cum ar fi cadrele, bibliotecile, binarele și fișierele de configurare. Acest lucru permite codului să ruleze într-un mediu izolat, oferind protecție împotriva riscurilor. Instrumentele de containerizare sunt utile și asigură coerența în procesele de dezvoltare, testare și implementare.
Instrumente pentru CD: Puteți utiliza Ansible, Puppet, Vagrant, GoCD, Chef, etc., pentru implementare continuă și Docker pentru containerizare.
5. Feedback continuu
Colectarea și implementarea feedback-ului în mod continuu este o componentă vitală în DevOps. Ajută la înțelegerea experienței clienților cu produsul implementat, permițând optimizarea pentru versiunile viitoare și o experiență îmbunătățită a utilizatorului.
Colectarea feedback-ului necesită coordonare strânsă între echipele de dezvoltare, testare, implementare, suport, QA, marketing și alte echipe conexe. Acestea analizează regulat comportamentul clienților, îmbunătățind performanța software-ului, funcționalitatea, caracteristicile, securitatea, gradul de utilizare, fiabilitatea, aspectul estetic, etc.
Echipele DevOps colectează feedback-ul clienților prin diferite modalități:
- Prin canalele de social media, cum ar fi LinkedIn, Facebook, Instagram, etc.
- Prin sondaje
Instrumente pentru feedback continuu: Jira Service Management, Pendo, Slack și GetFeedback.
6. Monitorizare continuă
Faza de implementare nu marchează sfârșitul ciclului de viață DevOps. După cum am menționat, este un proces continuu, în care fiecare fază este repetată pentru a îmbunătăți software-ul.
Monitorizarea continuă oferă o vizibilitate profundă în timp real asupra performanțelor, funcționalității și sănătății software-ului, de la infrastructură la componentele de vârf.
După implementare, software-ul trebuie monitorizat constant pentru a analiza modul în care funcționează. Probleme precum erorile de sistem, de configurație, memoria insuficientă și riscurile de securitate trebuie evaluate permanent.
În DevOps, trebuie să monitorizați regulat software-ul în raport cu aceste probleme și riscuri. Analizați jurnalele de date și evenimente, metadatele și alertele în raport cu condiții predefinite. Echipa DevOps utilizează aceste informații pentru a rezolva rapid problemele și a îmbunătăți calitatea aplicației.
Echipa operațională supraveghează starea software-ului, activitatea utilizatorilor și comportamentul neobișnuit al sistemului. Dacă identifică probleme sau discrepanțe, informează echipa și colaborează pentru a le elimina.
Instrumente pentru monitorizare: Instrumentele automatizate de monitorizare software economisesc timp, detectând și notificând problemele în timp real, permițând remedierea rapidă. Puteți utiliza instrumente precum New Relic, Nagios, Splunk, ELK Stack, DataDog, Prometheus și Grafana.
7. Operațiuni continue
Operațiuni continue
Similar monitorizării, trebuie efectuate operațiuni diverse pentru a asigura funcționarea optimă a software-ului și actualizarea sa periodică, cu îmbunătățiri și funcții suplimentare, menținând utilizatorii mulțumiți.
Obiectivul principal al operațiunilor continue este de a automatiza procesul de lansare a software-ului, inclusiv actualizările ulterioare. Software-ul necesită mentenanță periodică pentru a satisface cerințele clienților, pentru a-i îmbunătăți funcționalitățile și pentru a elimina problemele.
De obicei, mentenanța implică scoaterea serverului offline de către dezvoltatori, crescând timpul de nefuncționare al software-ului. Chiar și o perioadă scurtă de nefuncționare poate avea costuri semnificative și poate afecta experiența utilizatorilor.
Pentru a combate această problemă, operațiunile continue sunt automatizate utilizând instrumente și sisteme care reduc timpii de nefuncționare și simplifică procesele de dezvoltare, testare și lansare a software-ului. Asigurând un timp de funcționare constant, oferiți clienților servicii neîntrerupte.
Instrumente pentru operațiuni continue: Puteți folosi sisteme de orchestrare a containerelor, cum ar fi Kubernetes și Docker Swarm, pentru operațiuni continue.
Cum să adopți DevOps? Cele 4 E
Adoptarea DevOps nu înseamnă achiziționarea unui instrument și începerea dezvoltării software-ului. Este mai degrabă o tehnică, o metodologie sau o filosofie care trebuie îmbrățișată pentru a beneficia de avantajele sale.
Iată câteva sugestii pentru adoptarea eficientă a DevOps:
1. Îmbrățișează cultura DevOps
Este esențial să înțelegeți în detaliu DevOps și valoarea sa pentru procesul de dezvoltare software. Cultura DevOps, care include valori precum cele de mai jos, este fundamentală:
- Mentalitatea de creștere: DevOps încurajează creșterea continuă pentru întreaga echipă și fiecare membru, prin învățare continuă, feedback, colaborare și îmbunătățiri.
- Ciclu de lansare mai scurt: DevOps accelerează ciclul de lansare a produsului, cu accent pe calitate, facilitând planificarea, gestionarea riscului și adaptarea la schimbări.
- Colaborare: DevOps reunește echipe diverse, care colaborează pentru a rezolva probleme. Încrederea reciprocă, transparența și vizibilitatea proceselor sunt sporite, contribuind la alinierea cu obiectivele de afaceri.
- Responsabilitate: Fiecare membru este responsabil pentru sarcina sa, precum și pentru succesul proiectelor și livrarea rapidă, cu menținerea calității.
2. Evaluează-ți cerințele
Evaluează-ți cerințele
Implementarea DevOps variază în funcție de cerințele unice ale fiecărei echipe sau afaceri.
La adoptarea DevOps, identificați cerințele unice și obiectivele software-ului. Planificați și stabiliți strategii pentru fazele DevOps, asigurând o tranziție rapidă. Identificați zonele unde implementarea DevOps este avantajoasă, alegeți instrumentele potrivite și specificați cerințele pentru atingerea planurilor stabilite.
3. Subliniază importanța măsurătorilor
Măsurarea și monitorizarea progresului sunt cruciale pentru a evalua eficacitatea adoptării DevOps. Urmăriți valorile cheie, cum ar fi:
- Timpul mediu de încărcare al software-ului
- Timpul mediu până la producție (MTTP)
- Timpul mediu de recuperare (MTTR)
- Frecvența și viteza de implementare
Nu exagerați cu numărul de măsurători; adăugați doar valorile relevante pentru nevoile dvs. Acest lucru va ajuta echipa să-și stabilească obiective clare și să monitorizeze progresul. De asemenea, împărtășiți rezultatele și evoluțiile cu echipa, menținându-i aliniați la obiectivele comune.
4. Aplică cele mai bune practici DevOps
Cele mai bune practici DevOps
Adoptarea DevOps poate fi simplificată prin aplicarea unor bune practici, cum ar fi:
- Managementul agil al proiectului: accentul se pune pe colaborare, feedback-ul utilizatorilor, cicluri de producție mai scurte și adaptarea rapidă la schimbări, în contrast cu abordările tradiționale, cu cicluri de lansare mai lungi.
- Automatizarea și lanțul de instrumente DevOps: automatizarea este esențială în DevOps. Aceasta asigură o dezvoltare rapidă și lansare de înaltă calitate, economisind timp și resurse. Lanțul de instrumente DevOps include diverse instrumente pentru fiecare fază, de la dezvoltare, planificare și testare, până la implementare, feedback, monitorizare și operațiuni.
- Microservicii: arhitectura implică crearea de software ca un set de servicii mici, care rulează propriile procese și comunică prin API-uri. Aceste servicii sunt create pentru scopuri specifice, folosind cadre, biblioteci și limbaje de programare diverse. Abordarea decuplată permite integrarea și livrarea continuă.
- Infrastructura ca și cod (IaC): facilitează configurarea, furnizarea și gestionarea infrastructurii prin cod, în loc de procese manuale. Echipele pot implementa resursele sistemului cu mai mult control și fiabilitate, reducând numărul erorilor.
- Practici de securitate: Securitatea IT trebuie integrată din cauza riscurilor crescute. DevSecOps integrează securitatea end-to-end, automatizând activitățile de securitate și protejând software-ul și infrastructura.
Puteți utiliza medii de dezvoltare integrate (IDE), cum ar fi Visual Studio sau PyCharm, sau puteți utiliza containerizarea pentru a izola construcția și a crește securitatea. Instrumentele pentru DevSecOps includ SonarQube, Accunetix și Checkmarx.
Concluzie
DevOps reprezintă o metodologie modernă de dezvoltare software, care permite organizațiilor să creeze produse software de înaltă calitate, cu timpi de răspuns rapizi. Include un set complex de practici, principii și instrumente, care permit dezvoltarea software-ului cu succes, crescând satisfacția clienților și oferind un avantaj competitiv.
Nu rămâneți în urmă! Adoptați DevOps și beneficiați de capacitățile sale. Utilizați cele mai eficiente