Înțelegerea formatelor imaginilor de disc virtuale: VDI, VHD, VMDK și VHDX
Este posibil să fi întâlnit fișiere precum VDI, VHD, VMDK și VHDX atunci când gestionați, descărcați sau configurați medii de mașini virtuale. Acestea sunt denumite fișiere imagine de disc virtual și au rolul de a stoca imagini de disc și setările necesare pentru rularea sistemelor de operare virtualizate.
Fiecare format de imagine de disc are propriile sale avantaje și dezavantaje, ceea ce ridică întrebarea: când și în ce scop ar trebui utilizată fiecare opțiune?
Ce este VDI?
VDI (Virtual Disk Image) este un format open-source de disc virtual, creat pentru hypervisorul VirtualBox de la Oracle. Caracterul său open-source permite compatibilitatea VDI cross-platform cu alți hipervizori, inclusiv VMware și Windows Hyper-V.
Un fișier .vdi este generat prin salvarea stării unei mașini virtuale prin Virtual Media Manager din VirtualBox. Fișierul poate fi copiat și distribuit pentru a fi utilizat de oricine. La încărcarea fișierului în VirtualBox, utilizatorii au opțiunea de stocare fixă sau alocată dinamic. Alocarea dinamică permite extinderea fișierului fără griji legate de dimensiune, în timp ce alocarea fixă ajută la controlul dimensiunii, rezervând o cantitate precisă de memorie mașinii virtuale.
Avantaje | Dezavantaje |
Compatibil cu majoritatea hipervizoarelor pe diverse sisteme de operare | Mai lent comparativ cu VMDK și VHDX |
Permite alocarea dinamică sau fixă a memoriei | Nu suportă backup-uri incrementale |
Funcționează mai bine decât VHD și VHDX | |
Foarte portabil |
VDI este un format excelent pentru utilizatorii VirtualBox. Este gratuit, open-source, are suport excelent pentru diverse platforme și este portabil. Prin VirtualBox, utilizatorii pot beneficia de funcții precum accesul la distanță, snapshot-uri și acces direct USB pe Windows, funcții oferite ca premium de alți hipervizori. În plus, cea mai nouă versiune VirtualBox oferă suport secure boot pentru utilizatorii Linux!
Ce sunt VHD și VHDX?
VHD și VHDX sunt formate imagine disc create de Microsoft. VHD (Virtual Hard Disk) este formatul utilizat în produsele de virtualizare mai vechi Microsoft, precum Microsoft Virtual PC și Microsoft Virtual Server. Deși dezvoltarea sa a fost oprită, VHD este încă folosit în noul hypervisor Microsoft Hyper-V pentru diferite aplicații mai vechi.
VHDX (Virtual Hard Disc v2) este succesorul formatului VHD și rulează în principal pe Microsoft Hyper-V. VHDX aduce îmbunătățiri față de VHD, oferind până la 64 TB spațiu pe disc, performanță generală mai bună, securitate și rezistență superioare, plus suport de la terți pentru alte platforme precum VirtualBox, VMware și Citrix XenServer.
VHD și VHDX sunt utilizate în special pe hipervizoare de tip 1, precum Hyper-V, oferind eficiență și performanțe superioare, dar cu riscul unor posibile vulnerabilități ale PC-ului gazdă.
Avantaje | Dezavantaje |
Capacitate de reparare și recuperare | Sistemele de operare invitate sunt mai predispuse la diverse atacuri malware |
O mașină virtuală poate avea mai mulți utilizatori | Fișierele VHD și VHDX corupte pot duce la căderea Windows |
Fiecare utilizator nu afectează alte instanțe ale mașinii virtuale | Necesită înțelegere tehnică pentru a utiliza funcțiile avansate |
Bogat în funcții pentru virtualizarea avansată a serverelor | Suport limitat pentru sistemele de operare non-Windows, în special VHDX |
VHD este susținut de numeroase instrumente de virtualizare | VHDX este în mare parte limitat la Hyper-V |
Formatele VHD și VHDX sunt ideale pentru administratorii de sistem care utilizează deja Microsoft Hyper-V și alte produse Microsoft. Funcția de operare fără interfață grafică (headless) facilitează administrarea, dar necesită cunoștințe despre Windows PowerShell pentru utilizarea CLI. Dacă sunteți nou în virtualizare, este recomandat să evitați acest format și să optați pentru un format de imagine mai general, precum VDI sau VMDK.
Ce este VMDK?
Formatul VMDK a fost dezvoltat inițial exclusiv pentru produsele de virtualizare VMWare, precum hipervizoarele Workstation Pro și Workstation Player. Cu toate acestea, după revizuirile din 2011, VMDK a devenit un format deschis pentru o mai bună interoperabilitate pe diferite platforme. Fișierele VMDK pot rula acum pe VirtualBox, QEMU, Hyper-V, Workstation Pro și Workstation Player.
Produsele de virtualizare VMWare oferă funcții avansate care adaugă valoare și fac gestionarea VM-urilor mult mai comodă. Utilizarea VMDK prin hipervizoarele stației de lucru VMWare oferă utilizatorilor backup-uri incrementale, snapshot-uri rapide și ușoare, posibilitatea de a reveni la stări salvate anterioare ale mașinii, migrare live și performanță generală mai rapidă comparativ cu VHD și VDI.
Avantaje | Dezavantaje |
Suport multiplatformă | Nu funcționează pe Microsoft Hyper-V |
Performanță generală mai bună | Funcțiile avansate disponibile doar pe Workstation Pro |
Migrare de la o gazdă la alta fără a întrerupe funcționarea normală | |
Backup-uri incrementale |
VMDK este ideal pentru cei care au achiziționat deja sau sunt dispuși să investească în Workstation Pro. Beneficiază de funcții extinse, precum mașini virtuale criptate, snapshot-uri, conexiune la distanță și containere, plus performanță superioară față de alți hipervizori. De exemplu, versiunea gratuită Workstation Player funcționează mai bine decât VirtualBox. Totuși, anumite funcții avansate lipsesc. În cazul în care nu se justifică investiția într-o licență Workstation Pro, folosiți Workstation Player pentru o procesare mai rapidă sau VirtualBox cu VMDK pentru funcții precum snapshot-uri și acces de la distanță.
Dar ISO?
Optical Disc Image (ISO) nu este un format de disc virtual, ci mai degrabă un format de fișier utilizat pentru imaginile de disc optic. Este folosit în principal pentru a stoca o copie a conținutului unui CD sau DVD, care poate fi folosită pentru a instala sau a rula software. Fișierele ISO nu sunt concepute special pentru virtualizare. Totuși, deoarece sunt utilizate în clonarea unităților de memorie, hipervizorii pot să le monteze virtual, să acceseze fișierele și să le trateze ca pe o VM obișnuită.
Fișierele ISO sunt excelente pentru distribuirea imaginilor de sistem de operare pe internet. Totuși, utilizarea lor în virtualizare necesită o configurare mai complexă și poate duce la pierderea de performanță și funcții. Este recomandat să descărcați imagini de disc virtual în loc de fișiere ISO atunci când sunt disponibile. Aceste formate specializate vă economisesc timp în timpul configurării și oferă funcții compatibile de la prima pornire.
Puteți converti formatele de imagine de disc virtual?
Este posibil să convertiți fișierele de imagine de disc virtual în alte formate. Deși VDI, VHD, VHDX și VMDK rulează pe majoritatea hipervizoarelor populare, mulți utilizatori convertesc fișierele de imagine virtuale în alte formate pentru a asigura compatibilitatea funcțiilor în timpul migrării între platforme.
Una dintre cele mai simple metode de conversie este utilizarea instrumentelor incluse în VirtualBox și VMware Workstation. Virtual Media Manager din VirtualBox poate converti ISO, VHD, VHDX și VMDK în VDI. De asemenea, asistentul pentru mașini virtuale din VMware Workstation poate fi folosit pentru a deschide ISO, VDI, VHD și VHDX pentru a le salva ca VMDK.
Pentru a converti VHD și VHDX în alte formate, și invers, este necesară descărcarea Microsoft Virtual Machine Converter. Utilizatorii avansați pot converti mai multe imagini de disc virtual prin PowerShell și VBoxCommands.
Nu pierdeți performanța și funcțiile
Formatele de imagini de disc virtual au fost dezvoltate pentru a asigura compatibilitatea între imagini de disc și hipervizoare. Deși VDI, VHD, VHDX și VMDK oferă suport multiplatformă, rularea acestora pe hipervizoare pentru care nu sunt concepute va duce la pierderea unor performanțe și funcții importante. În mod ideal, VDI ar trebui utilizat pentru VirtualBox, VHD și VHDX pentru Hyper-V și VMDK pentru Workstation. În situații speciale, le puteți folosi cu orice hipervizor aveți la dispoziție. Totuși, pentru utilizări pe termen lung, este recomandată conversia imaginilor.