Testarea software este un demers esențial în depistarea problemelor, identificând discrepanțele dintre rezultatele anticipate și cele obținute efectiv.
Indiferent de modalitatea de testare, fie manuală, fie automatizată, acești termeni devin relevanți în momentul în care sunt depistate imperfecțiuni în codul sursă.
Prin descoperirea lacunelor, cerințelor nerespectate sau erorilor din software, se poate obține un produs impecabil și de înaltă calitate, adaptat nevoilor utilizatorilor.
Această abordare asigură o experiență superioară pentru utilizatori, permițându-le să interacționeze cu software-ul fără probleme sau deteriorări ale performanței și funcționalității.
În acest articol, voi analiza conceptele de eroare, defect, bug, eșec și defecțiune, evidențiind diferențele dintre acești termeni pe baza definițiilor, tipurilor, exemplelor, cauzelor, scopului și altor criterii.
Să începem!
Ce este un bug?
Termenul „bug” este larg răspândit în industria dezvoltării software, dar nu evocă conotații pozitive. El descrie o problemă sau o eroare care poate provoca un comportament neașteptat al software-ului, diferit de cel dorit de utilizator sau intenționat de dezvoltator.
Bug-urile pot avea un impact variat asupra performanței software-ului, de la mici inconveniente la probleme majore care pot face o aplicație inutilizabilă. Indiferent de dimensiunea impactului, este esențial ca bug-urile să fie identificate și corectate prompt pentru a oferi utilizatorilor o experiență de calitate și a construi încredere.
Bug-urile majore sunt, în general, tratate ca priorități urgente, mai ales dacă există riscul de a afecta negativ experiența utilizatorului. Există numeroase tipuri de bug-uri care pot influența funcționalitatea și performanța, dar cel mai comun este blocarea. Aceasta se referă la situația în care software-ul încetează să funcționeze conform așteptărilor și se închide neașteptat în timpul utilizării.
De exemplu, dacă un utilizator scrie un raport într-un editor de text și acesta se blochează brusc, munca ne-salvată se pierde, ceea ce afectează negativ productivitatea.
Greșelile de scriere reprezintă, de asemenea, bug-uri care, deși pot părea minore, au potențialul de a cauza probleme majore. Chiar și un caracter greșit poate modifica drastic funcțiile unui program.
Mai mult, bug-urile pot compromite capacitatea unei organizații de a interacționa eficient cu utilizatorii, de a atrage clienți și de a facilita achizițiile. Din aceste motive, este imperativă eliminarea lor cât mai rapid.
Ce este un defect?
Un defect în testarea software se referă la o abatere a software-ului de la cerințele utilizatorilor sau de la specificațiile de afaceri. Este o imperfecțiune în codul aplicației care poate afecta întregul program. Defectele sunt identificate de echipele de testare în timpul executării diverselor scenarii de testare.
Defectele unui produs reflectă ineficiența și incapacitatea aplicației de a îndeplini criteriile stabilite, împiedicând-o să funcționeze conform intenției. Acestea apar în timpul ciclului de dezvoltare software, ca rezultat al greșelilor făcute de dezvoltatori, fie minore, fie majore.
Deși asemănătoare, există diferențe subtile între bug-uri și defecte. În industria software, ambele sunt considerate imperfecțiuni care trebuie corectate imediat înainte de lansarea produsului. Există diferite tipuri de defecte care pot fi întâlnite în timpul dezvoltării software:
Defect aritmetic
Un defect aritmetic se referă la erori în expresiile aritmetice sau în modul de rezolvare a acestora în cod. Aceste greșeli sunt, de obicei, rezultatul cunoștințelor limitate ale dezvoltatorilor sau al muncii în exces. Supraîncărcarea codului poate, de asemenea, provoca defecte aritmetice, când dezvoltatorii nu reușesc să urmărească corect codul.
Defecte de sintaxă
Defectele de sintaxă sunt erori comune întâlnite în timpul scrierii codului. Acestea semnalează chiar și cele mai mici greșeli în sintaxă, cum ar fi lipsa unui simbol, cum ar fi un punct și virgulă (;), în timpul codificării în limbajul C++.
Defecte logice
Defectele logice apar ca urmare a implementării incorecte a codului. Acestea sunt generate de raționamente greșite în legătură cu modul de rezolvare a problemelor sau de neînțelegerea clară a cerințelor. De asemenea, pot apărea când dezvoltatorii ignoră cazurile speciale. Sunt strâns legate de nucleul aplicației.
Defecte de performanță
Un defect de performanță se manifestă atunci când aplicația sau sistemul software nu reușește să atingă rezultatele așteptate, inclusiv timpul de răspuns al aplicației în diverse scenarii de utilizare.
Defecte de multithreading
Defectele de multithreading apar când se execută simultan mai multe sarcini, ceea ce poate duce la probleme complexe de depanare. În timpul procesului de multithreading există riscul de blocare și de înfometare, care pot provoca defecțiuni ale sistemului.
Defecte de interfață
Defectele de interfață apar în timpul interacțiunii dintre utilizator și software. Acestea includ interfețe complicate, adaptate greșit la diferite platforme sau interfețe ambigue. Defectele de interfață fac dificilă utilizarea fluidă a software-ului de către utilizatori.
Ce este o eroare?
O eroare este o greșeală de concepție, o neînțelegere sau o neglijență din partea dezvoltatorului aplicației. Un programator poate interpreta greșit o notație sau poate face o greșeală de scriere, care duce la o eroare în codul de programare.
Eroarea apare ca urmare a unei logici, sintaxe sau bucle greșite, care pot avea un impact semnificativ asupra experienței utilizatorului final. O eroare reprezintă diferența dintre rezultatele anticipate și cele reale. Când apare această discrepanță în timpul executării unui program, funcționalitatea aplicației este afectată, generând nemulțumirea clienților.
O eroare poate fi cauzată de multiple motive, dar în esență reprezintă o problemă în codul aplicației, fie că este vorba de un design greșit, o codificare defectuoasă sau specificații incorecte ale sistemului. Eroarea se distinge de defect prin specificitatea cauzei sale.
Funcționalitatea este un criteriu esențial pentru software. Uneori, software-ul generează erori de funcționalitate când anumite acțiuni sunt dificil de realizat, imposibile, confuze sau complicate. Câteva tipuri de erori sunt:
- Erorile de comunicare apar în timpul interacțiunii dintre aplicație și utilizator. De exemplu, lipsa meniului în software, a instrucțiunilor de ajutor sau a unui buton de salvare.
- Eroarea de comandă lipsă este frecventă printre programatori și apare din cauza vitezei scăzute de tastare sau a termenelor limită scurte. Dacă o comandă este omisă, programul va oferi un rezultat neașteptat.
- Greșelile gramaticale și cuvintele scrise incorect sunt erori comune în codul aplicațiilor. Atunci când eroarea este tratată într-un mod semnificativ și transparent, aceasta poate fi redusă în timpul testării.
- Erorile de calcul sunt cauzate de greșeli de codare, logica defectuoasă, formule incorecte, probleme de apelare a funcțiilor, neconcordanțe ale tipurilor de date, etc.
Ce este un eșec?
În timpul executării unui program, sistemul poate genera rezultate neașteptate, ducând la eșecul aplicației. În unele cazuri, defectele pot fi cauza eșecului, dar uneori, motivele pot fi diferite.
Nu toate defectele conduc la eșecuri. De exemplu, defectele din codul mort nu vor provoca eșecuri. De asemenea, condițiile de mediu precum un câmp magnetic puternic, poluarea, câmpuri electronice, radiații etc. pot provoca defecțiuni în firmware sau hardware.
Eșecul se poate întâmpla și din cauza erorilor umane în timpul interacțiunii cu software-ul. De exemplu, o defecțiune a software-ului poate apărea dacă utilizatorul introduce o valoare de intrare greșită. Cu toate acestea, o defecțiune poate fi provocată intenționat în sistem de către o persoană.
Când se discută despre eșecurile software, câteva aspecte cheie trebuie înțelese:
- În timpul testării software, dacă un tester nu este sigur dacă o anumită situație este un eșec sau nu, aceasta poate fi denumită incident. Incidentul necesită apoi teste suplimentare pentru a confirma dacă defectul este cauza defecțiunii sau alte motive, cum ar fi intrarea nevalidă, mediul nefavorabil și lipsa cunoștințelor cu privire la funcționalitatea acestuia.
Aceste incidente sunt raportate dezvoltatorilor, care analizează problema pentru a confirma cauza eșecului.
- Eșecul este un termen care apare după lansarea software-ului. Pentru a evalua calitatea software-ului, acesta trebuie testat corespunzător înainte de implementare, deoarece calitatea are o importanță majoră în creșterea încrederii clienților, ceea ce duce la o îmbunătățire a activității.
Totuși, defecțiunea poate fi identificată în aplicație numai dacă piesa defectă este executată. Dacă piesele defecte nu au fost executate, acestea nu vor provoca defecțiuni.
Ce este o defecțiune?
O defecțiune reprezintă un comportament neintenționat sau incorect al unui program. Aceasta determină un avertisment în program. Dacă este lăsată netratată, poate conduce la eșecuri în funcționarea codului implementat. Dacă diverse componente ale codului aplicației depind una de cealaltă, o defecțiune este cea care poate provoca probleme în mai multe componente.
O eroare minoră poate conduce la o eroare majoră. Defecțiunile pot fi prevenite prin adoptarea de tehnici de programare, metodologii de dezvoltare, evaluare inter pares și analiză a codului.
Iată câteva tipuri de defecțiuni în testarea software:
- Defecțiunea algoritmului: apare când logica componentei sau algoritmul nu oferă un rezultat clar pentru o intrare dată din cauza unor pași de procesare greșiți. Dar, poate fi prevenită ușor prin verificarea codului.
- Defecțiunea de sintaxă: apare când este folosită o sintaxă greșită în cod. O singură eroare de sintaxă poate duce la o ieșire nulă sau la un eșec.
- Defecțiunea de calcul: apare când implementarea unui cod este greșită sau nu poate calcula rezultatul dorit. De exemplu, combinarea variabilelor de tip float cu numere întregi poate duce la un rezultat neașteptat.
- Defecțiunea de sincronizare: apare când aplicația nu mai răspunde după ce programul a eșuat.
- Defecțiunea de documentare: documentația corectă arată ce face un program în realitate. O defecțiune de documentare apare când programul nu corespunde documentației.
- Defecțiunea de supraîncărcare: dezvoltatorii folosesc structuri de date cum ar fi coada, stiva și matricea în scopuri de memorie. Atunci când utilizatorul suprasolicită memoria, acest lucru va duce la o defecțiune de supraîncărcare.
- Defecțiunea hardware: apare când hardware-ul specificat nu funcționează corect pentru software-ul dorit.
- Defecțiunea software: apare atunci când software-ul specificat nu poate rula sau nu suportă platforma sau sistemul de operare.
- Defecțiunea de omisiune: apare când un element cheie este greșit sau lipsește din program. De exemplu, inițializarea unei variabile nu se face la începutul codului.
- Defecțiunea de comisie: apare când o expresie este greșită. De exemplu, un număr întreg este inițializat cu un număr flotant.
Cu toate acestea, implementarea unor tehnici adecvate poate evita cu ușurință o defecțiune a programului. Aceste tehnici și proceduri sunt necesare pentru a fi aliniate cu specificațiile software și hardware, limbajele de programare, algoritmii etc.
De ce oamenii confundă acești termeni?
Bug, defect, eroare, eșec și defecțiune sunt adesea folosiți ca sinonime în limbajul general. Dar testarea software are diferențe în funcție de comportamentul lor.
O eroare este o greșeală făcută de un dezvoltator. Un defect este o eroare descoperită în timpul ciclului de dezvoltare. Un bug este un defect descoperit în timpul ciclului de testare. Un eșec se referă la situația în care programul nu îndeplinește criteriile stabilite. O defecțiune este cauza eșecului.
Cu toate acestea, acești termeni sunt folosiți diferit pentru a defini problemele din cod.
Pentru o înțelegere mai clară, putem utiliza o analogie din viața reală:
Imaginați-vă că o mașină nu funcționează și o duceți la un mecanic. Vă plângeți că mașina nu merge (utilizatorul raportează o defecțiune). Mecanicul inspectează mașina și descoperă problema (defectul). Problema (eroarea) a fost că șoferul a pus motorină în motorul pe benzină (testerul a identificat defecțiunea) – a fost vina utilizatorului.
Eroare vs. defect vs. eroare vs. eșec vs. defecțiune: diferențe
Acum că avem o înțelegere de bază a acestor termeni, să analizăm câteva diferențe cheie dintre ei în testarea software:
| Bug | Defect | Eroare | Eșec | Defecțiune | |
| Definiție | Un bug se referă la un defect în software, indicând că acesta nu funcționează conform așteptărilor. | Un defect este o discrepanță între rezultatul așteptat și cel real. | O eroare este o problemă sau o greșeală făcută de dezvoltator în timpul scrierii codului, care duce la erori de compilare sau de execuție. | Un eșec este o combinație de diverse defecte care conduc la defecțiuni hardware și software, având ca rezultat un sistem care nu mai răspunde. | O defecțiune este cea care provoacă un eșec în software și îl împiedică să îndeplinească funcțiile specificate. |
| Identificare | Inginerii de testare identifică bug-ul. | Inginerii de testare identifică defectele, iar programatorii le corectează. | Inginerii de testare automatizată și dezvoltatorii identifică erorile. | Testerii identifică eșecul în timpul dezvoltării. | Defecțiunile sunt descoperite de utilizatori. |
| Tipuri | Erori logice, erori de resurse, erori algoritmice. | Critice, minore, majore și triviale. | Eroare sintactică, eroare de interfață utilizator, eroare de control al fluxului, eroare hardware, eroare de calcul și altele. | Nu există tipuri specifice. | Defecte logice, defecțiuni funcționale, erori de interfață, erori de securitate, defecțiuni hardware etc. |
| Cauze | Lipsa logicii, cod redundant și logică eronată. | Introducere incorectă, erori de adaptare și altele. | Erori de cod, imposibilitatea execuției, ambiguitate în logica codului, design defectuos, eroare logică etc. | Erori de sistem, erori umane și factori de mediu. | Design greșit, logică neregulată și altele. |
| Prevenire | Dezvoltare bazată pe teste, practici de îmbunătățire a codului și altele. | Metode de programare, practici de codificare corecte. | Evaluări inter pares, validarea remedierilor, îmbunătățirea calității generale. | Retestarea, revizuirea cerințelor, clasificare probleme și evaluarea erorilor. | Revizuirea documentelor, verificarea designului și corectitudinea codificării. |
Concluzie
Erorile, defectele, bug-urile, eșecurile și defecțiunile afectează diferitele părți ale aplicațiilor, având un impact masiv asupra utilizării. Aceste probleme încetinesc performanța și calitatea software-ului, ducând la nemulțumirea clienților.
De aceea, aceste probleme trebuie prevenite în orice proiect software, astfel încât aplicația să funcționeze optim și să rămână competitivă pe piață.
Vă puteți documenta și despre unele instrumente de testare software.