De ce serviciile de streaming taxează suplimentar pentru HD și 4K?

Majoritatea platformelor de streaming oferă conținut video la diferite rezoluții, SD și HD, la prețuri variabile. Dar, având în vedere disponibilitatea tehnologiei 4K, este justificată această diferențiere de preț? Ar trebui ca serviciile de streaming să considere rezoluțiile video diferite ca produse complet distincte?

Multe servicii de streaming percep un cost suplimentar pentru HD

În ciuda creșterii prevalenței conținutului video 4K și a conexiunilor de internet rapide, platformele de streaming încă mențin o distincție între calitatea standard (SD) și înaltă definiție (HD), ignorând aproape complet 4K. De fapt, numeroase servicii, precum Amazon, YouTube și Vudu, tratează conținutul SD și HD ca două entități separate, comercializând versiuni digitale SD și HD ale aceluiași film la tarife diferite. Chiar și Netflix abordează rezoluțiile în mod similar – abonamentul „de bază” nu include streaming la 1080p. Iar 4K este și mai costisitor!

Această practică a devenit atât de obișnuită încât adesea nu o mai observăm. Ea există de mult timp, iar mulți utilizatori sunt dispuși să „economisească” câțiva lei optând pentru conținut SD. Însă, oare aceste servicii fac un favor utilizatorilor oferind conținut video la rezoluție scăzută la un preț redus? Aceste companii chiar suportă costuri suplimentare pentru stocarea și distribuirea versiunilor SD ale filmelor? Și având în vedere popularitatea 4K, nu ar trebui să considerăm HD ca standardul pentru streaming video și 4K ca un upgrade opțional, cu costuri suplimentare?

Nu este similar cu DVD-urile și Blu-ray-urile

Atunci când un magazin își umple rafturile cu versiuni DVD și Blu-ray ale unui film, este firesc să le vândă la prețuri diferite. Discurile Blu-ray sunt mai scumpe de produs decât DVD-urile. În plus, ambele tipuri ocupă spațiu fizic, iar spațiul pentru Blu-ray-uri are o valoare mai mare.

Se încearcă aplicarea aceleiași logici la serviciile de streaming digital, dar argumentul nu este valid. Deși serverele folosite de aceste platforme pot fi comparate cu spațiul de pe raft, serviciile de streaming nu stochează copii SD și HD ale videoclipurilor ca produse separate. Chiar dacă plătiți pentru HD, este posibil să primiți conținut SD pentru a evita întreruperile cauzate de buffer.

Vă amintiți de timpii de buffer? Sunt mult mai rari acum. Acest lucru se datorează faptului că fiecare serviciu de streaming păstrează copii SD și HD ale conținutului lor. Astfel, în cazul unei conexiuni slabe la internet, puteți trece automat la o versiune la rezoluție mai mică, evitând ecranul de încărcare.

YouTube nu are probleme cu stocarea videoclipurilor

Să comparăm YouTube (un serviciu de streaming gratuit care oferă și conținut 4K) cu platformele de streaming premium. În fiecare minut, pe YouTube se încarcă aproximativ 500 de ore de conținut video. Aceasta înseamnă circa 30.000 de ore de material nou pe oră. Comparativ, întreaga bibliotecă Prime Video din 2017 avea aproximativ 19.200 de ore.

Este evident că YouTube utilizează un volum imens de spațiu de stocare. În plus, într-un material video Computerphile din 2013, angajați ai YouTube explică cum fiecare videoclip este copiat în „zeci” de formate și rezoluții diferite (1080p, 720p, etc.), pentru a asigura compatibilitatea cu orice dispozitiv și viteză de conexiune. Această practică, combinată cu biblioteca vastă a platformei, necesită un spațiu de stocare considerabil.

Oare serviciile premium de streaming efectuează aceste multiple copii ale fișierelor? Probabil că nu. Toate browserele moderne acceptă câteva formate de codificare video populare, precum HTML5, H.264 și WebM VP8. Majoritatea platformelor premium de streaming se limitează la aceste formate.

Spațiul de stocare nu poate fi un motiv valid pentru diferența de preț dintre conținutul SD și HD pe serviciile de streaming. Dacă YouTube poate oferi conținut 4K gratuit, în ciuda nevoilor sale imense de stocare, de ce Amazon solicită 1 USD suplimentar pentru a viziona Toy Story 3 în 1080p? Mai mult, de ce Netflix practică prețuri diferite pentru conținutul SD și HD? Dacă un clip unboxing 4K poate fi vizionat gratuit pe YouTube, de ce ar trebui să plătim extra pentru a viziona filme HD pe platforme plătite?

Distribuirea conținutului nu este semnificativ mai costisitoare

Serviciile de streaming premium nu pot invoca costurile de stocare și găzduire web ca scuză pentru a vinde conținut video SD și HD la prețuri diferite. Poate că este mai costisitor să distribui conținut HD utilizatorilor, motiv pentru care oferă conținut SD la preț redus. Sună logic, nu?

Evident că nu. Serviciile de streaming folosesc rețele de distribuire a conținutului (CDN) și dispozitive Open Connect (OCA), care reduc considerabil costul și dificultatea livrării de conținut HD. Acești termeni pot suna complicat, dar sunt destul de simpli în realitate.

Traficul de pe internet se aseamănă traficului rutier. Dacă…