După ani întregi de speculații și zvonuri persistente, gigantul tehnologic chinez Huawei a prezentat oficial sistemul de operare Harmony OS în 2019. Evenimentul a generat mai multe incertitudini decât clarificări. Cum funcționează acest sistem? Ce probleme reușește să rezolve? Și este oare un rezultat direct al conflictului dintre Huawei și guvernul american?
Este Harmony OS bazat pe Linux?
Răspunsul este negativ. Chiar dacă ambele sunt produse software distribuite gratuit (sau mai precis, Huawei și-a asumat angajamentul de a lansa Harmony OS sub o licență open-source), Harmony OS este o creație distinctă. Mai mult decât atât, acesta adoptă o arhitectură diferită de cea a Linux, optând pentru un design microkernel în defavoarea nucleului monolitic.
Dar, stai puțin! Microkernel? Nucleu monolitic? Te-am pierdut pe drum, nu-i așa?
Să încercăm altfel. În centrul fiecărui sistem de operare se află un element fundamental, denumit nucleu. Așa cum sugerează și numele, nucleul este esența sistemului, constituind fundația acestuia. El gestionează interacțiunile cu componentele hardware, alocă resursele și stabilește modul în care programele sunt executate.
Toate nucleele au aceste responsabilități de bază, dar diferă prin modul lor specific de funcționare.
Să vorbim despre memorie. Sistemele de operare moderne încearcă să separe aplicațiile utilizatorului (de exemplu, Steam sau Google Chrome) de componentele sensibile ale sistemului de operare. Imaginează-ți o barieră invizibilă care delimitează memoria utilizată de serviciile la nivel de sistem de aplicațiile tale. Această separare servește două scopuri principale: securitatea și stabilitatea.
Microkernel-urile, precum cel folosit de Harmony OS, sunt extrem de selective în ceea ce privește rularea în modul kernel, limitându-l la elementele esențiale.
Spre deosebire, nucleele monolitice sunt mai puțin restrictive. Linux, de exemplu, permite multor utilități și procese la nivel de sistem să ruleze în acest spațiu privilegiat al memoriei.
Când Linus Torvalds a început să dezvolte nucleul Linux, microkernel-urile erau un concept relativ nou, cu puține aplicații practice în lumea reală. De asemenea, s-a dovedit că microkernel-urile erau mai dificil de dezvoltat și aveau tendința de a fi mai lente.
Aproape 30 de ani mai târziu, situația s-a schimbat. Calculatoarele sunt mai rapide și mai accesibile. Microkernel-urile au trecut de la stadiul academic la cel de producție.
Nucleul XNU, care stă la baza macOS și iOS, a fost puternic inspirat de modelele anterioare de microkernel, în special nucleul Mach dezvoltat de Universitatea Carnegie Mellon. În același timp, QNX, baza sistemului de operare Blackberry 10 și a multor sisteme de infotainment auto, folosește un design microkernel.
Extensibilitatea, un aspect cheie
Datorită naturii lor intenționat limitate, modelele Microkernel sunt ușor de extins. Adăugarea unui nou serviciu de sistem, cum ar fi un driver de dispozitiv, nu impune dezvoltatorului să modifice fundamental nucleul.
Acesta este motivul principal pentru care Huawei a ales această abordare pentru Harmony OS. Deși Huawei este recunoscută mai ales pentru telefoanele sale, compania activează în majoritatea sectoarelor pieței de tehnologie de consum. Gama sa de produse include articole fitness, routere și chiar televizoare.
Huawei este o companie cu ambiții mari. Urmând exemplul rivalului Xiaomi, firma a început să comercializeze produse IoT prin intermediul subsidiarei sale destinate tinerilor, Honor, incluzând periuțe de dinți inteligente și lămpi de birou inteligente.
Deși nu este clar dacă Harmony OS va fi implementat pe fiecare produs tehnologic comercializat de Huawei, compania aspiră la un sistem de operare care să ruleze pe cât mai multe dispozitive posibil.
Unul dintre motive este compatibilitatea. Teoretic, orice aplicație scrisă pentru Harmony OS ar trebui să funcționeze pe orice dispozitiv care îl rulează, indiferent de cerințele hardware. Aceasta este o propunere atractivă pentru dezvoltatori, dar ar trebui să aducă beneficii și consumatorilor. Pe măsură ce tot mai multe dispozitive devin computerizate, este logic ca acestea să poată interacționa ca parte a unui ecosistem mai amplu.
Dar cum rămâne cu telefoanele?
A trecut aproximativ un an de când Departamentul de Trezorerie al administrației Trump a inclus Huawei pe o „listă de entități”, restricționând comerțul companiilor americane cu firma chineză. Deși aceste măsuri au afectat toate segmentele de afaceri ale Huawei, cea mai mare lovitură a fost resimțită de divizia de telefonie mobilă, care nu a mai putut lansa dispozitive noi cu serviciile Google Mobile (GMS) preinstalate.
Serviciile mobile Google reprezintă practic întregul ecosistem Google pentru Android, incluzând aplicații esențiale precum Google Maps și Gmail, precum și Google Play Store. Având în vedere că ultimele telefoane Huawei nu au acces la majoritatea aplicațiilor, mulți se întreabă dacă gigantul chinez va abandona Android, adoptând în schimb un sistem de operare propriu.
Acest scenariu pare puțin probabil, cel puțin pe termen scurt.
În primul rând, conducerea Huawei și-a reiterat angajamentul față de platforma Android. În schimb, se concentrează pe dezvoltarea propriei alternative la GMS, denumită Huawei Mobile Services (HMS).
Piesa centrală a acestei strategii este ecosistemul de aplicații al companiei, Huawei AppGallery. Huawei afirmă că investește 1 miliard de dolari pentru a reduce „decalajul de aplicații” față de Google Play Store, având 3.000 de ingineri software dedicați acestui scop.
Un nou sistem de operare mobil ar trebui să pornească de la zero. Huawei ar trebui să atragă dezvoltatori pentru a-și adapta sau dezvolta aplicațiile pentru Harmony OS. După cum au arătat exemplele Windows Mobile, BlackBerry 10 și Tizen de la Samsung (și anterior Bada), aceasta nu este o sarcină ușoară.
Cu toate acestea, Huawei este una dintre cele mai bogate companii tehnologice din lume. Prin urmare, ar fi imprudent să excludem complet posibilitatea unui telefon cu sistemul de operare Harmony.
„Made in China 2025”
Există și un aspect politic interesant de analizat. Timp de zeci de ani, China a servit drept fabrică globală, producând bunuri proiectate în alte țări. Dar în ultimii ani, guvernul și sectorul privat chinez au investit masiv în cercetare și dezvoltare. Din ce în ce mai multe produse cu design chinezesc își fac apariția pe scena internațională, oferind o nouă competiție elitelor tehnologice din Silicon Valley.
În acest context, guvernul de la Beijing are o ambiție numită „Made in China 2025”. Scopul său este reducerea dependenței de produsele de înaltă tehnologie importate, cum ar fi semiconductorii și avioanele, prin înlocuirea acestora cu alternative proprii. Această inițiativă este motivată de considerente de securitate economică și politică, dar și de prestigiu național.
Harmony OS se încadrează perfect în această ambiție. Dacă va avea succes, va fi primul sistem de operare de succes la nivel global care va proveni din China, cu excepția celor utilizate pe piețe de nișă, cum ar fi stațiile de bază celulare. Aceste acreditări locale vor fi deosebit de utile în cazul în care tensiunile dintre China și Statele Unite continuă să escaladeze.
Prin urmare, nu ar trebui să ne surprindă faptul că Harmony OS se bucură de un sprijin puternic din partea guvernului central, precum și din partea sectorului privat chinez. În cele din urmă, acești susținători vor fi cei care vor decide succesul său.