Atacurile de tip smishing și phishing sunt metode de manipulare socială prin care infractorii încearcă să inducă în eroare victimele, determinându-le să divulge informații personale confidențiale.
Phishing-ul se manifestă prin trimiterea de email-uri ce conțin link-uri sau atașamente cu scop malefic. Pe de altă parte, smishing-ul, o combinație între SMS și phishing, utilizează mesaje text care includ link-uri periculoase sau solicită victimei să sune la un număr telefonic fraudulos.
Atât în atacurile smishing, cât și în cele de tip phishing, infractorii recurg la amenințări grave pentru a forța potențialele victime să reacționeze rapid. Această presiune poate duce la divulgarea de informații precum parolele sau datele bancare.
Înainte de a analiza similaritățile și diferențele dintre smishing și phishing, vom defini fiecare concept în parte.
Ce este Smishing
Smishing-ul este un tip de atac în care infractorii trimit mesaje text cu link-uri sau numere de telefon false, încercând să inducă în eroare utilizatorii de telefoane mobile. Aceștia folosesc un limbaj convingător și manipulativ pentru a forța victima să reacționeze.
Atacatorii exploatează sentimentul de urgență, pretinzând, de exemplu, că victima trebuie să plătească urgent pentru un colet aflat în tranzit, să confirme o tranzacție financiară sau să achite o factură restantă.
Ce este phishingul
Phishing-ul se bazează pe trimiterea de email-uri frauduloase, care conțin link-uri sau atașamente ce direcționează utilizatorul către un server controlat de infractori sau care instalează malware ce fură informații confidențiale.
Site-urile web folosite în atacurile de tip phishing imită adesea site-urile legitime, având însă un nume de domeniu scris greșit. Aceste site-uri frauduloase conțin câmpuri de conectare prin care infractorii fură numele de utilizator și parolele pe măsură ce victima le introduce, crezând că accesează un site sigur.
Smishing vs. phishing: asemănări
Atacurile smishing și phishing folosesc tehnici de inginerie socială pentru a manipula utilizatorii, determinându-i să divulge informații private. Ambele metode de atac împărtășesc următoarele caracteristici:
- Ambele utilizează un limbaj persuasiv pentru a alarma victimele despre posibile pericole dacă nu reacționează imediat. De exemplu, atacatorii amenință cu blocarea contului bancar, suspendarea serviciilor de utilități sau alte consecințe negative, solicitând victimei să acceseze un link.
- Atacurile includ link-uri controlate de infractori, care pot fura date de autentificare, pot instala programe malware sau viruși, sau pot compromite dispozitivul utilizatorului.
- Sentiment de urgență: Ambele tipuri de atacuri creează un sentiment de panică și presiune, amenințând victima cu consecințe imediate în caz de nereacție.
- Înșelăciune: Ambele utilizează manipularea socială pentru a înșela și a păcăli victimele. Infractorii se dau adesea drept companii cunoscute, precum Microsoft, Amazon sau Google, pentru a câștiga încrederea potențialelor victime.
- Scop comun: Scopul principal al atacurilor smishing și phishing este acela de a determina victima să divulge informații sensibile, cum ar fi date de autentificare, date bancare sau numere de card.
Atacurile smishing vs. phishing: diferențe
Tabelul de mai jos prezintă principalele diferențe între atacurile smishing și phishing.
| Caracteristici | Smishing | Phishing |
| Vectorul de atac | Folosește mesaje text SMS cu link-uri scurte sau numere de telefon false. | Utilizează email-uri cu link-uri sau atașamente periculoase. |
| Mediu | Telefon mobil | Computer sau dispozitiv mobil care accesează email-ul. |
| Acoperire și impact | În medie, 2,65 miliarde de mesaje spam au fost trimise și primite săptămânal în aprilie 2022. Link-urile din SMS-uri au o rată de click mai mare decât cele din email-uri. Smishing-ul poate compromite mai mulți utilizatori decât phishing-ul. | Aproximativ 3,4 miliarde de email-uri de phishing sunt trimise zilnic. Rata de click este mai mică decât în cazul smishing-ului. |
| Mecanismul de livrare | Mesaje text către un telefon mobil | Mesaje de email către dispozitive de calcul. |
| Conștientizarea utilizatorilor | Utilizatorii sunt mai puțin conștienți de atacurile smishing. | Utilizatorii sunt în general mai conștienți de atacurile de tip phishing. |
| Link-uri | Link-uri scurtate și numere de telefon false. | Link-uri și atașamente periculoase. |
| Exploatarea dispozitivului | Aproximativ 60% dintre utilizatorii de telefoane mobile nu sunt conștienți de smishing și pot cădea victime. | Poate fura informații sensibile de pe un computer. Dispozitivul poate fi folosit pentru a răspândi malware în rețea. |
| Urgență | Mesaje foarte urgente, care solicită răspuns imediat. | Email-uri urgente, dar mai puțin decât în cazul smishing-ului. |
Cum să te protejezi?
Iată câteva practici pentru a te proteja împotriva atacurilor smishing și phishing:
- Utilizarea unei soluții robuste de securitate pentru email: Instalează programe antivirus, firewall-uri, filtre de spam, utilitare de analiză a link-urilor și alte instrumente. Acestea detectează și previn mesajele de phishing.
- Autentificarea cu mai mulți factori (MFA): MFA adaugă un nivel suplimentar de securitate, solicitând utilizatorului să furnizeze o a doua formă de autentificare pe lângă parolă, cum ar fi un cod trimis pe telefon.
- Actualizează periodic sistemele de operare și aplicațiile: Actualizările asigură că sistemele sunt protejate împotriva vulnerabilităților.
- Respectă practicile de securitate online: Învață despre tehnicile atacatorilor și cum să identifici semnalele de alarmă, cum ar fi erorile de scriere, sentimentul de urgență, numele de domenii greșite, expeditorii necunoscuți etc.
- Creează conștientizare privind securitatea: Organizează cursuri de instruire pentru personalul tău, simulează atacuri de phishing și informează familia și prietenii despre mesajele spam și cum să rămână în siguranță.
- Raportează tentativele de atac: Informează organizația implicată, cum ar fi banca, și instituția care se ocupă de prevenirea fraudelor, pentru a investiga cazul.
- Testează gradul de conștientizare prin simulări de phishing: Utilizează simulări pentru a evalua reacția angajaților în fața unor atacuri reale. Software-ul de simulare trimite email-uri de phishing fără link-uri periculoase, pentru a identifica eventualele lacune.
- Protejează informațiile sensibile: Limitează accesul la date și acordă utilizatorilor doar permisiunile necesare.
- Ignoră mesajele suspecte: Evită să dai click pe link-uri sau atașamente necunoscute și nu răspunde mesajelor care îți solicită informații personale.
Ce să faci după un atac?
Chiar dacă există măsuri de protecție, multe mesaje false reușesc să treacă de filtrele de spam. De aceea este important să știm ce trebuie să facem după un atac.
Deși este recomandat să ignorăm mesajele false, este util să cunoaștem pașii pe care trebuie să-i urmăm după ce am căzut victimă unui atac.
#1. Stabilește cum a avut loc atacul
Află de ce a avut loc atacul și ce îmbunătățiri poți aduce securității tale.
#2. Verifică efectul atacului
Analizează email-ul de phishing, caută adrese IP și URL-uri suspecte și verifică dacă datele tale au fost compromise. Monitorizează conturile bancare și tranzacțiile online pentru activități neobișnuite.
#3. Informează organizația implicată
Contactează compania legitimă al cărei nume a fost folosit de atacatori și informează-i despre situație pentru a-și putea avertiza clienții.
#4. Izolează dispozitivul de rețea
Dacă telefonul sau computerul tău este infectat, deconectează-l de la rețea pentru a preveni ca malware-ul să îți fure datele sau să se răspândească la alte dispozitive.
Deconectarea dispozitivului de rețea previne răspândirea malware-ului și protejează datele personale.
#5. Curăță dispozitivul
Utilizează un instrument de încredere pentru a curăța dispozitivul infectat, restaurează sistemul la o stare anterioară sigură și schimbă parolele și codurile PIN pentru conturile compromise.
Concluzie
Atacurile smishing și phishing reprezintă o amenințare pentru toate persoanele și organizațiile care utilizează dispozitive mobile și computere. Smishing-ul vizează utilizatorii de telefoane mobile, în timp ce phishing-ul se concentrează asupra utilizatorilor de email.
Ambele tipuri de atacuri folosesc manipularea socială pentru a păcăli utilizatorii să divulge date personale. Mesajele de phishing și smishing pot trece de filtrele de spam, dând senzația că sunt legitime.
Prin vigilență și conștientizarea celor mai bune practici de securitate cibernetică, putem preveni furtul de date și identitate. Cel mai bun mod de a ne proteja este să învățăm să identificăm semnele atacurilor, cum ar fi sentimentul de urgență, expeditorii necunoscuți sau solicitările de informații sensibile. Odată ce suspectezi un atac, ignoră mesajul și contactează organizația menționată pentru confirmare.
În continuare, vom discuta despre atacurile de tip spooling și cum să ne ferim de ele.