Ingineria platformelor și DevOps sunt două abordări esențiale în optimizarea proceselor de dezvoltare software. Deși ambele au ca scop eficientizarea creării produselor, ele adoptă strategii distincte.
DevOps promovează colaborarea strânsă și munca în echipă între dezvoltatorii de produse și echipele operaționale. Pe de altă parte, ingineria platformelor se concentrează pe crearea și menținerea unei platforme unificate, unde echipele DevOps pot accesa instrumente și fluxuri de lucru automatizate, reutilizabile și cu autoservire.
În acest articol, vom explora în profunzime ingineria platformelor și DevOps, analizând funcțiile și beneficiile fiecărei abordări. Vom evidenția, de asemenea, diferențele esențiale și vom discuta perspectivele de viitor ale acestor două discipline.
Ce este Ingineria Platformelor
Ingineria platformelor reprezintă practica de a proiecta, construi și menține infrastructura de dezvoltare software, având ca scop îmbunătățirea experienței și productivității dezvoltatorilor. Aceasta pune la dispoziție instrumente partajate și reutilizabile, accesibile dezvoltatorilor dintr-o locație centralizată.
Inginerii de platformă se concentrează pe crearea și întreținerea platformelor, instrumentelor și proceselor fundamentale care susțin dezvoltarea software. Scopul este de a crește fiabilitatea și scalabilitatea infrastructurii de dezvoltare, accelerând astfel ritmul de livrare a produselor software.
În practică, procesele, tehnologiile și instrumentele de dezvoltare evoluează odată cu produsul, devenind mai complexe. Ingineria platformelor asigură o adaptare continuă a acestor procese și instrumente pe măsură ce produsul crește.
Aceasta abordează aspecte precum cerințele de testare, stocarea, conformitatea cu standardele de reglementare și multe altele. Abordarea asigură că toate elementele necesare pentru a satisface cerințele noi sunt disponibile în avans.
Inginerii de platformă proiectează, creează și gestionează instrumentele și fluxurile de lucru necesare dezvoltatorilor pentru a-și ușura activitatea, a lucra mai eficient și a livra aplicații mai rapid. Accesul cu autoservire permite dezvoltatorilor să utilizeze instrumentele și capabilitățile fără a depinde de infrastructură și operațiuni sau de alte echipe.
De exemplu, dezvoltatorii nu mai sunt nevoiți să solicite aprobări pentru a lansa un nou mediu de dezvoltare sau pentru a iniția un mediu izolat. În realitate, procesul de aprobare poate încetini lucrurile și poate duce la dezvoltarea ineficientă a produsului.
Accesul cu autoservire abordează aceste probleme și permite dezvoltatorilor să acceseze rapid o gamă largă de caracteristici și capabilități.
Cum se Dezvoltă Ingineria Platformelor
Ingineria platformelor creează un set structurat de servicii, procese, instrumente și resurse pe care dezvoltatorii de software le pot utiliza fără a le gestiona direct sau a fi nevoiți să le înțeleagă în detaliu. Această disciplină răspunde unei game largi de cerințe de dezvoltare.
Pe măsură ce aplicațiile software și infrastructura de dezvoltare avansează, acestea devin tot mai complexe, cu atât de multe componente mobile, încât majoritatea dezvoltatorilor de software cu greu mai pot ține pasul. Adesea, dezvoltatorilor li se cere să gestioneze infrastructura, deși nu au cunoștințele sau resursele adecvate pentru a gestiona tehnologiile emergente.
Când echipele trebuie să se ocupe de sarcini care depășesc capacitatea lor, productivitatea scade și riscul de erori crește. În acest context, ingineria platformelor devine o soluție viabilă, capabilă să îmbunătățească experiența dezvoltatorului și viteza de livrare a produselor. Platforma oferă acces la instrumente personalizate, validate cu autoservire, reutilizabile și fluxuri de lucru.
Ingineria platformelor construiește o platformă internă pentru dezvoltatori, pe care aceștia o pot utiliza pentru a-și crea produsele. Platforma include toate tehnologiile și instrumentele interconectate, creând o colecție centralizată de instrumente și procese cu autoservire.
Practica ingineriei se bazează pe o varietate de instrumente, oferind dezvoltatorilor libertatea de a alege ceea ce le este necesar.
Sursa imagine: Platformengineering.org
Odată creată, platforma formează o „cale de aur” pe care echipele DevOps o pot utiliza pentru a-și construi produsele. Aceasta oferă o infrastructură de autoservire, unde dezvoltatorii își pot crea mediul de dezvoltare cu instrumentele de care au nevoie, fără a aștepta aprobări.
În esență, ingineria platformelor reprezintă următoarea etapă în evoluția DevOps, ajutând companiile mari să dezvolte configurații și standarde reutilizabile, cu autoservire, pe care apoi le pun la dispoziție ca produse interne. Ca un pas înainte în DevOps, ingineria platformelor permite dezvoltatorilor să adopte cu ușurință practicile DevOps, deși implementarea poate varia de la o organizație la alta.
Beneficiile Platformelor de Dezvoltare Internă
Ingineria platformelor oferă o gamă largă de avantaje, iar companiile ar trebui să ia în considerare implementarea acesteia. Beneficiile principale includ:
- Accelerarea livrării aplicațiilor software, permițând companiilor să obțină rapid valoare de afaceri.
- Oferirea de instrumente reutilizabile cu autoservire și operațiuni de infrastructură automatizate, îmbunătățind productivitatea și experiența dezvoltatorilor, practicile standard DevOps și o conductă de dezvoltare sigură și scalabilă.
- Accelerarea dezvoltării software. Platformele de dezvoltare internă oferă procese automatizate și infrastructură cu autoservire, reducând pierderea de timp și birocrația, ceea ce duce la o productivitate sporită.
- Îmbunătățirea specializării și a concentrării: dezvoltatorii se pot concentra pe activitatea de dezvoltare (specialitatea lor); în realitate, conductele CI/CD, infrastructura și implementarea distribuită sunt sisteme complexe ce necesită abilități specializate. Cu ingineria platformelor, dezvoltatorii nu mai trebuie să înțeleagă aceste sisteme și se pot concentra pe crearea de software în loc să se preocupe de infrastructură.
Ce este DevOps
DevOps este o abordare care are ca scop creșterea frecvenței și eficienței lansărilor de software. Aceasta elimină barierele dintre echipe, încurajând colaborarea între acestea.
Metoda de dezvoltare software utilizează automatizarea, monitorizarea continuă, integrarea continuă, livrarea continuă, testarea, managementul configurației și instrumentele de gestionare a incidentelor pentru a susține diversele procese din cadrul conductei CI/CD.
Dezvoltatorii colaborează cu echipa de operațiuni pentru a reduce timpul de construcție și a ajuta companiile să lanseze rapid și frecvent noi produse și funcții.
Scopul final al abordării DevOps este automatizarea și scurtarea buclei de feedback și a ciclului de dezvoltare a software-ului. Aceasta eficientizează fazele de dezvoltare a software-ului, cum ar fi planificarea, crearea, construirea, configurarea, monitorizarea și verificarea.
Beneficiile Practicilor DevOps
DevOps oferă o gamă largă de beneficii, printre care:
- Dezvoltare și implementare mai rapidă a software-ului și a funcțiilor
- Un mediu de lucru îmbunătățit și stabil
- Calitate superioară a produsului
- Livrare continuă de produse și funcții software
- Tehnici de rezolvare a problemelor mai bune, mai fiabile și mai rapide
- Costuri reduse de dezvoltare software
Ingineria Platformelor vs. DevOps
Mai jos sunt câteva dintre diferențele cheie dintre ingineria platformelor și DevOps.
| Ingineria Platformelor | DevOps |
| Ingineria platformelor construiește o platformă internă pentru dezvoltatori care reduce nevoia de coordonare. | Practicile DevOps au ca scop îmbunătățirea coordonării și colaborării între dezvoltatori și operațiuni. |
| Creează o platformă de autoservire pentru instrumentele, procesele și fluxurile de lucru DevOps. | Echipa DevOps alege adesea instrumentele care o vor ajuta să își atingă obiectivele. |
| O disciplină care oferă echipelor DevOps o platformă scalabilă, centralizată, de autoservire pentru fluxurile și instrumentele lor. | Îmbunătățește colaborarea între echipele de dezvoltare și operare. |
| O organizație poate implementa doar după implementarea cu succes a mediului de implementare a platformei DevOps. | Ingineria platformelor și nu invers. |
| Definește instrumentele și fluxurile de lucru validate și dovedite pe care echipele DevOps ar trebui să le utilizeze în funcție de nevoile dezvoltatorilor. | Implicată în etapele ciclului de viață al dezvoltării și operațiunilor, cum ar fi planificarea, codificarea, construirea, testarea, operațiunile, monitorizarea, implementarea și lansarea software-ului și a caracteristicilor. |
| Menține platforma de care echipele DevOps au nevoie pentru a face acest lucru. | Sunt implicate numai în etapele de implementare, operațiuni și monitorizare ale ciclului de viață DevOps. |
| Nu funcționează la proiecte de afaceri, dar creează și menține platforma de care echipele DevOps au nevoie pentru a face acest lucru. | Echipele DevOps pot prelua și lucra la proiecte de afaceri în timp ce își dezvoltă software-ul. |
De obicei, combinația de instrumente din platforma internă pentru dezvoltatori poate varia de la un mediu la altul.
Instrumente tipice de inginerie a platformei:
- Kubernetes
- Crossplane
- GitLab CI
- Backstage
- ArgoCD
Instrumentele DevOps îmbunătățesc colaborarea, automatizarea și alte procese care sporesc calitatea produsului și timpul de livrare. Disponibilitatea instrumentelor și a expertizei a determinat multe organizații să adopte DevOps. În practică, echipele utilizează un set de instrumente în diverse combinații.
Unele dintre instrumentele populare includ:
- Jenkins
- Docker
- Puppet
- Gradle
- CircleCi
- Buddy
- Git
- Github
- Chef
- Kubernetes
- Ansible
- Terraform
Ingineria Platformelor Apare pe Măsură ce DevOps se Maturizează și Crește
Astăzi, ingineria platformelor se afirmă pe măsură ce DevOps se maturizează și se extinde. Această disciplină pare să fie următoarea etapă în evoluția DevOps. DevOps a ajuns deja aproape la stadiul de maturitate, iar ingineria platformelor pare să fie următorul pas logic. Pe măsură ce crește, apar noi provocări și oportunități.
Ingineria platformelor oferă autoservire, procese reutilizabile și instrumente, astfel încât dezvoltatorii să nu mai fie nevoiți să construiască noi modalități de a face lucrurile. Ideal, acest lucru înseamnă că nu trebuie să creeze noi instrumente, ci să folosească ceea ce s-a dovedit deja a funcționa. De obicei, practicile DevOps urmează o anumită cale către maturitate.
Modelul de maturitate DevOps ilustrează întregul parcurs al dezvoltării DevOps. Acest model ajută la identificarea a trei aspecte:
- Evaluarea stării actuale și a abilităților practicilor DevOps.
- Identificarea punctelor slabe care necesită îmbunătățiri
- Definirea pașilor necesari pentru a atinge obiectivele țintă DevOps.
O organizație își poate evalua abilitățile în termeni de cultură și strategie, automatizare, structură și procese și, în cele din urmă, colaborare și partajare.
Ideal, modelul de maturitate DevOps include următorii cinci pași de transformare:
- Etapa inițială: Implică separarea silozurilor tradiționale de dezvoltare în echipe de dezvoltatori și operațiuni.
- Etapa gestionată: Schimbarea mentalității echipelor de dezvoltatori, concentrându-se pe practicile de dezvoltare agile. Această etapă implică, de asemenea, implementarea automatizării inițiale pentru operațiuni, încurajând și colaborarea între echipele de dezvoltare și operațiuni.
- Etapa definită: Călătoria transformării începe cu utilizarea proceselor definite și a procedurilor automatizate.
- Măsurată: Evaluarea și îmbunătățirea continuă a proceselor și a fluxurilor de lucru automatizate.
- Optimizată: Organizația poate vedea acum beneficiile DevOps și poate aborda orice lacune pentru a spori eficiența.
Pe măsură ce DevOps se maturizează și se extinde, ajunge la etapele Măsurată și Optimizată, unde organizația începe să analizeze practicile și instrumentele, verificând modul în care echipele utilizează instrumentele pentru a rezolva aceeași problemă. Aceasta oferă oportunitatea de a identifica zonele cu probleme și ineficiențele.
Pentru a optimiza sistemele, organizațiile pot utiliza acum ingineria platformelor pentru a crea instrumente reutilizabile cu autoservire, pe care le pot oferi dintr-un loc central, permițând echipelor să acceseze și să utilizeze aceleași instrumente și procese în loc să le creeze pe cont propriu.
Poate Ingineria Platformelor să Domine DevOps?
Ingineria platformelor reprezintă implementarea practicilor și conceptelor DevOps, nu o înlocuire a acesteia. În general, obiectivul DevOps este de a utiliza procese, instrumente și cadre de colaborare pentru a îmbunătăți calitatea software-ului și ciclul de viață al dezvoltării, prin folosirea diverselor practici și instrumente pentru a eficientiza dezvoltarea, monitorizarea și managementul.
Ingineria platformelor preia aceste procese, instrumente și cele mai bune practici, unindu-le pentru a crea servicii și instrumente reutilizabile, cu autoservire, care pot fi utilizate de diverse echipe din cadrul organizației.
În esență, ingineria platformelor sporește productivitatea dezvoltatorilor prin asigurarea consecvenței și eficienței. Practica oferă o platformă de dezvoltare și lansare a produselor ușor de utilizat. Platforma oferă instrumente reutilizabile cu autoservire, alături de procese de infrastructură automatizate.
Dezvoltatorii pot accesa componente și servicii reutilizabile configurabile. În mod ideal, platforma oferă beneficii precum componente de producție standardizate, instrumente și procese automatizate.
De exemplu, dacă fiecare echipă de produs dorește să implementeze un serviciu de gestionare a secretelor, ar exista multe mecanisme diferite în cadrul organizației. În loc ca fiecare echipă să-și construiască propriul mecanism, ingineria platformelor poate oferi serviciul și îl poate pune la dispoziție dintr-un loc central.
Acest lucru aduce beneficii, cum ar fi un produs standard, reutilizabilitate și o pierdere de timp redusă. În consecință, se realizează repetabilitatea, care este unul dintre elementele fundamentale ale modelului de maturitate DevOps.
Viitorul Ingineriei Platformelor și DevOps
Atât viitorul ingineriei platformelor, cât și cel al DevOps, pare promițător. Implementările actuale ale ingineriei platformelor aduc deja diverse beneficii, iar acest lucru va crește pe măsură ce disciplina evoluează și se maturizează.
În consecință, va continua să ușureze munca echipelor DevOps, oferindu-le oportunitatea de a se concentra mai mult pe construirea de aplicații, în loc să încerce să înțeleagă infrastructura și mediul de producție.
Deși se concentrează în principal pe mediul de execuție, cum ar fi infrastructura (Kubernetes, etc.), conducta de lansare a software-ului și alte fundații, oferă și alte capacități secundare, cum ar fi managementul certificatelor și secretelor, exerciții de inginerie a haosului, recuperare automată în caz de dezastru și, probabil, vor include tot mai multe pe măsură ce evoluează.
Unele companii pot alege să continue cu DevOps fără ingineria platformelor. Totuși, în timp, ar putea deveni necompetitive, mai ales când au mai multe echipe DevOps care utilizează mecanisme diferite pentru a îndeplini aceeași sarcină.
Ingineria platformelor susține standardizarea ciclului de viață al dezvoltării, iar utilizarea sa va crește pe măsură ce evoluează și încorporează și alte domenii dincolo de instrumente și procese. Se va schimba în continuare pe măsură ce procesele, practicile, tehnologiile și alte părți ale disciplinei evoluează.
Pentru a îmbunătăți eficiența și calitatea produselor, organizațiile ar trebui să ia în considerare ingineria platformelor, care oferă echipelor acces la produse standard, cu autoservire, dintr-un loc centralizat. Acest lucru va accelera dezvoltarea, îmbunătățind în același timp valoarea afacerii și veniturile. Gartner estimează că aproximativ 80% dintre companii vor avea echipe de inginerie de platformă stabilite până în 2026.
Concluzie
Ingineria platformelor este o disciplină în curs de dezvoltare și utilă pentru îmbunătățirea proceselor de livrare a software-ului, fără a sacrifica securitatea, eficiența și calitatea. Ingineria automatizează și simplifică furnizarea și gestionarea resurselor, permițând dezvoltatorilor să livreze software și funcții de calitate mai rapid și să ofere valoare clienților.
În general, ingineria platformelor este o modalitate eficientă de a extinde și de a valorifica beneficiile DevOps.
Vă recomandăm, de asemenea, să citiți despre automatizarea DevOps.