Pe data de 13 septembrie 2000, compania Apple a introdus publicului Mac OS X Public Beta, reprezentând prima versiune accesibilă a sistemului de operare OS X care includea Dock. Această lansare a marcat, de asemenea, debutul spectaculoasei interfețe Aqua, o noutate absolută la acea vreme. A fost momentul zero al unei noi ere pentru computerele Mac, o eră în care ne aflăm și astăzi, la mai bine de două decenii distanță.
Un nou început pentru Apple
La finele anilor ’90, sistemul de operare clasic Mac OS de la Apple era perceput ca fiind depășit. Nu oferea suport pentru memorie protejată, multitasking preemptiv, sau un sistem de control al accesului la nivel de utilizator. În plus, era adesea supus blocărilor frustrante ale sistemului.
Designul interfeței sale rămăsese, de asemenea, în urma sistemului Windows. Apple era conștientă de necesitatea unei reproiectări radicale a Mac OS, de la temelii. Cu toate acestea, problemele de compatibilitate software au determinat compania să continue să extindă aceeași arhitectură de sistem de bază folosită încă din 1984.
Aspectul desktop-ului Apple Mac OS X Public Beta.
Procesul de găsire a unui înlocuitor pentru vechiul Mac OS a fost unul complex și anevoios. A implicat numeroase proiecte interne, precum și căutarea unei companii ce ar putea oferi tehnologii noi. În cele din urmă, Apple a achiziționat NeXT de la Steve Jobs în 1997, cu scopul de a transforma sistemul de operare NeXTSTEP în baza noului și modernului înlocuitor pentru Mac OS.
Cu echipa NeXT condusă de Steve Jobs, Apple a început un demers dificil, acela de a satisface cerințele vechilor utilizatori Mac, încercând în același timp să adapteze NeXTSTEP pentru publicul larg. Rezultatul acestei combinații a fost sistemul de operare Mac OS X.
Spre deosebire de Mac OS clasic (dar similar cu NeXTSTEP), Mac OS X se baza pe un nucleu BSD de tip Unix numit Darwin. Această fundație i-a conferit o stabilitate remarcabilă și a deschis calea transformării Mac-ului într-o platformă de dezvoltare extrem de apreciată. Chiar și versiunile moderne de macOS se bazează pe același nucleu Darwin.
După ce câteva versiuni beta timpurii ale OS X au fost puse la dispoziția dezvoltatorilor la începutul anului 2000, Apple a decis să ofere noul sistem de operare publicului larg pe CD-ROM, contra sumei de 29,95 dolari. Această inițiativă le-a permis utilizatorilor de Mac să testeze noul software.
CD-ul Mac OS X Public Beta, oferit spre vânzare pe site-ul Apple în jurul lunii octombrie 2000.
Clienții care au achiziționat CD-ul primeau, de asemenea, un cupon de reducere de 30 de dolari pentru achiziționarea viitoarei versiuni Mac OS X 10.0 (versiunea Public Beta a expirat la 14 mai 2001). Această strategie a oferit oamenilor suficient timp pentru a testa noul sistem de operare și pentru a transmite un feedback valoros companiei Apple.
Revoluția interfeței Aqua
În 1999, Apple a lansat o versiune preliminară a OS X bazată pe prototipuri, denumită Rhapsody. Era, în esență, un NeXTSTEP redesenat, folosind tema clasică „Platinum” a sistemului de operare Mac OS.
Deși tehnologia de bază era prezentă, aspectul monoton al Rhapsody nu a reușit să impresioneze publicul. Nici dezvoltatorii nu au fost motivați, aceștia fiind nevoiți să își rescrie software-ul Mac pentru noua platformă.
Comparatie: Mac OS 9 „Platinum” (stânga) și Mac OS X Public Beta „Aqua” (dreapta).
Apple a realizat că este nevoie de ceva special pentru a atrage atenția publicului. Compania a început, în secret, să lucreze la o nouă interfață grafică numită Aqua. Aceasta includea suport nativ pentru pictograme mari, umbre și transparență. Butoanele colorate și elementele interfeței aveau un aspect proaspăt, translucid.
Interfața Aqua a fost o surpriză uriașă când Steve Jobs a prezentat-o pentru prima dată în cadrul Conferinței și Expo Macworld din ianuarie 2000. În timpul demonstrației sale, Jobs a fost entuziasmat să prezinte funcțiile grafice care astăzi ni se par banale, cum ar fi umbrele sub ferestre, mărirea pictogramelor și pictogramele de înaltă rezoluție.
Aspectul Aqua s-a schimbat de-a lungul anilor, iar Apple nu o mai menționează sub acest nume. Totuși, ea reprezintă baza interfeței moderne macOS Catalina.
Tot în cadrul demonstrației din ianuarie 2000 a debutat și Dock-ul sistemului de operare Mac OS X. Acesta oferea o modalitate flexibilă și eficientă de a lansa și gestiona aplicațiile. De asemenea, a permis, în sfârșit, sistemului Mac OS să ajungă din urmă cu funcționalitatea barei de activități din Windows.
Asemănări și deosebiri notabile
Asemănările dintre versiunea Mac OS X Public Beta de acum 20 de ani și sistemul macOS Catalina sunt remarcabile. Ambele prezintă Dock, pictograme de înaltă rezoluție, trei butoane pentru controlul ferestrelor (roșu, galben și verde), suport PDF global și rulează pe nucleul Darwin.
Dock-ul în Mac OS X Public Beta.
Sunt prezente și câteva aplicații încorporate familiare, precum: Preview, Mail.app, TextEdit, Address Book, Stickies, QuickTime, Calculator și o versiune timpurie a jocului Chess.
Dosarul Aplicații din Finder pe Mac OS X Public Beta.
Mac OS X Public Beta a prezentat, de asemenea, câteva diferențe notabile față de Mac OS X și versiunile ulterioare de macOS. Una dintre cele mai evidente era poziția siglei Apple, care se afla în centrul barei de meniu, nu în partea stângă sus.
Sigla Apple poziționată în centrul barei de meniu în Mac OS X Public Beta.
Deși tema cu dungi și butoanele translucide ale Mac OS X Public Beta au fost menținute până la Mac OS X 10.2, acestea au fost înlocuite ulterior cu un aspect de metal periat odată cu apariția Mac OS X 10.3 Panther.
OS X Public Beta nu dispunea de asemenea de unele funcții utile, precum Exposé, Widgets, Notificări și Launchpad. De asemenea, nu includea App Store, care a apărut abia în 2011, ca o descărcare separată pentru OS X 10.6 Snow Leopard.
Lipseau și câteva aplicații notabile. În locul Safari (care a debutat în 2003), versiunea Public Beta venea cu o variantă de Internet Explorer cu o temă Aqua specifică.
Internet Explorer în Mac OS X Public Beta.
OS X Public Beta includea și o aplicație de căutare avansată numită Sherlock, care a fost înlocuită ulterior de Spotlight.
De asemenea, nu exista nici urmă de iTunes sau Apple Music, ci doar un simplu Music Player, capabil să redea CD-uri sau fișiere MP3. Chiar și cu aceste lipsuri, suita sa extinsă de aplicații și utilitare incluse fac ca Mac OS X Public Beta să pară încă relativ modern.
O moștenire care continuă
Avie Tevanian, fostul director de tehnologie software la Apple și unul dintre dezvoltatorii sistemului Mac OS X, a menționat odată că Apple a conceput OS X cu o durată de viață estimată de 20-30 de ani.
În anul 2000, 30 de ani păreau o perioadă extrem de lungă pentru viabilitatea unei arhitecturi software. Totuși, iată-ne aproape de finalul anului 2020, iar OS X (acum „macOS”) continuă să susțină computerele Mac. Și probabil că va continua să facă acest lucru încă cel puțin un deceniu, sub diverse modificări arhitecturale.