O criză diplomatică critică se intensifică în jurul programului nuclear al Iranului, pe măsură ce națiunile europene se pregătesc să reintroducă sancțiunile Organizației Națiunilor Unite până la termenul limită iminent de 28 septembrie. Ca răspuns, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Teheranului a emis un avertisment sever: orice „acțiune ostilă” din partea Franței, Germaniei sau Regatului Unit, inclusiv reactivarea rezoluțiilor anterioare ale Consiliului de Securitate, ar putea duce la suspendarea completă a cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și, potențial, la retragerea Iranului din Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP).
Această escaladare urmează unei perioade de tensiuni sporite, inițiate de forțele americane și israeliene care au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare iraniene în iunie, așa cum a raportat Bloomberg. După atacuri, Iranul a restricționat accesul străinilor la siturile sale nucleare, invocând preocupări de securitate conform cărora informațiile partajate ar putea facilita atacuri viitoare. Această acțiune a pus capăt efectiv la două decenii de monitorizare AIEA, determinând puterile europene să activeze oficial un proces care ar putea reimpune sancțiuni ONU Republicii Islamice.
Într-un efort de detensionare, Directorul General al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avut o întâlnire față în față cu diplomatul iranian Abbas Araghchi la Cairo săptămâna trecută. Această întâlnire a produs un acord provizoriu, despre care Grossi a declarat ulterior la Viena că „oferă o înțelegere clară a procedurilor de inspecție, notificări și implementarea acestora” și include „raportarea tuturor instalațiilor atacate, inclusiv a materialului nuclear prezent”.
Scepticismul european și cererile Iranului
În ciuda acordului de la Cairo, națiunile europene rămân sceptice. Ele insistă ca Iranul să dezvăluie mai întâi locațiile exacte ale stocurilor sale de uraniu și să se angajeze în discuții substanțiale cu administrația președintelui Trump înainte de a lua în considerare ridicarea sancțiunilor ONU. Diplomații subliniază că, până când Iranul nu va furniza acest raport inițial crucial care detaliază locațiile uraniului, AIEA se confruntă cu provocări semnificative în desfășurarea în siguranță a inspectorilor în situri potențial compromise de muniții neexplodate sau de deșeuri toxice.
Reticența Teheranului de a se conforma pe deplin este susținută de preocupări profunde de securitate. Întâlnirea de la Cairo a coincis în mod notabil cu atacurile aeriene israeliene din Qatar care vizau Hamas, un grup palestinian susținut de Iran. Această sincronizare a întărit afirmația Iranului că orice date partajate cu AIEA ar putea fi utilizate, în mod neintenționat, de forțele israeliene, punând în pericol instalațiile și personalul său nuclear. Grossi a abordat direct aceste preocupări, declarând: „Problema confidențialității a fost menționată mult. Suntem pregătiți să discutăm despre preocupările lor de securitate. Și aceasta face parte din ceea ce discutăm acum”.
Pe măsură ce se apropie termenul limită de 28 septembrie, Iranul are la dispoziție o fereastră îngustă pentru a-și demonstra angajamentul față de transparență. AIEA, deși recunoaște progresele, se așteaptă să mențină calendarul pentru sancțiuni dacă Iranul nu reușește să livreze raportul necesar privind locațiile uraniului. Nerespectarea ar putea nu numai să declanșeze reintroducerea sancțiunilor ONU, ci și să ducă la o dezangajare completă a Iranului din supravegherea nucleară internațională, având implicații geopolitice și de securitate semnificative pentru regiune și nu numai.