Perspectiva prelungirii radicale a vieții umane, odată limitată la science-fiction, a intrat recent în discursul politic de nivel înalt când liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au reflectat asupra posibilității de a trăi până la 150 de ani. Această conversație, se pare că surprinsă de un microfon deschis, subliniază o fascinație globală pentru longevitatea extremă, dar contrastează puternic cu viziunile prudente și adesea sceptice predominante în comunitatea științifică cu privire la astfel de orizonturi ambițioase.
Această divergență este poate cel mai bine ilustrată de un pariu de lungă durată între doi experți proeminenți în longevitate: Steven N. Austad de la Universitatea din Alabama din Birmingham și S. Jay Olshansky de la Universitatea din Illinois din Chicago. În 2001, Austad a afirmat public că prima persoană care va trăi până la 150 de ani era deja în viață. Olshansky, un susținător ferm al limitelor biologice ale duratei de viață umane, a contestat această afirmație, ceea ce a dus la un pariu simbolic de 150 de dolari, structurat să valoreze 500 de milioane de dolari până în 2150 dacă ar fi investit la ratele istorice de creștere ale pieței bursiere. Olshansky, autorul unei lucrări despre „Implausibility of radical life extension in humans in the twenty-first century”, rămâne încrezător în poziția sa, invocând probabilitatea extrem de scăzută ca oricine era în viață în anul 2000 să atingă anul 2150.
Într-adevăr, consensul științific se aliniază în mare măsură cu scepticismul lui Olshansky. Pinchas Cohen, decanul Școlii de Gerontologie Leonard Davis de la Universitatea din California de Sud, afirmă că, deși speranța medie de viață a crescut dramatic în ultimul secol, acest progres provine în primul rând din reducerea mortalității la vârste fragede. Progrese precum vaccinurile pentru copii și tratamentele îmbunătățite pentru afecțiuni cronice la adulți, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul, au prelungit multe vieți, dar nu au împins semnificativ plafonul maxim al duratei de viață umane. Cea mai lungă durată de viață umană confirmată rămâne cea a franțuzoaicei Jeanne Calment, care a murit în 1997 la vârsta de 122 de ani, experții observând în general că cea mai în vârstă persoană în viață se situează constant între 112 și 117 ani.
Inovațiile medicale, deși au un impact semnificativ, oferă câștiguri limitate în contextul prelungirii radicale a vieții. Medicamente precum inhibitorii SGLT2 pentru diabet și medicamentele anti-obezitate, cum ar fi Ozempic și Wegovy, au contribuit la prelungirea vieții, dar cu doar câțiva ani, nu decenii. Chiar și descoperirea unor variante genetice, cum ar fi una identificată într-o populație Amish de Veche Ordine care protejează împotriva diabetului și a îmbătrânirii cardiovasculare, a demonstrat că adaugă doar aproximativ 10 ani la durata de viață. Douglas E. Vaughan, directorul Institutului de Longevitate Potocsnak de la Universitatea Northwestern, a caracterizat ideea de a trăi până la 140 de ani drept „ridicolă”.
Conceptul de înlocuire continuă a organelor pentru a atinge longevitatea radicală, o noțiune abordată și de președintele Putin, se confruntă cu obstacole biologice și practice semnificative. Deși transplantul de organe a înregistrat progrese considerabile, este departe de a fi o cale către o viață indefinită. Așa cum explică Steven Austad, a privi corpul uman ca pe o colecție de piese înlocuibile, precum o mașină, ignoră natura complexă și interconectată a sistemelor biologice. Transplanturile de organe vin cu riscuri inerente de respingere și cu impactul sistemic al medicamentelor imunosupresoare. Mai mult, procesele celulare însele se epuizează în timp, iar sistemul imunitar uman slăbește în mod natural odată cu vârsta, necesitând intervenții precum vaccinurile pentru a menține eficacitatea împotriva bolilor infecțioase, așa cum a remarcat Keri Althoff, profesor de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg.
În cele din urmă, accentul în cadrul comunității științifice se mută din ce în ce mai mult de la simpla prelungire a duratei de viață la îmbunătățirea „duratei de sănătate” (healthspan) – perioada de viață petrecută în bună sănătate și fără boli cronice. Deși căutarea unei vieți de 150 de ani sau mai mult rămâne o aspirație captivantă pentru unii, realitățile biologice actuale și capacitățile medicale sugerează că eforturile sunt cel mai bine direcționate spre asigurarea unei existențe mai lungi, mai sănătoase și mai vibrante în limitele stabilite ale biologiei umane.