În spațiul virtual, anonimatul este o iluzie. Fiecare acțiune pe care o întreprinzi lasă urme, mici indicii despre identitatea ta. Unele dintre aceste urme sunt mai evidente decât altele, dar cea mai semnificativă este adresa IP. Aceasta, odată cunoscută, poate facilita identificarea ta de către autorități.
Ce reprezintă adresele IP?
Înainte de a analiza aspectele practice, este important să înțelegem ce înseamnă, de fapt, o adresă IP. Simplu spus, aceasta este un număr care identifică un dispozitiv conectat la o rețea. În prezent, sunt utilizate două sisteme de adresare: IPv4 și IPv6.
Adresele IP se împart în două categorii: private și publice. Adresele IP private sunt folosite pentru a identifica dispozitivele dintr-o rețea restrânsă, cum ar fi rețeaua Wi-Fi de acasă. Routerul alocă fiecărui dispozitiv un identificator unic pentru a permite comunicarea între acestea.
Pe internet, adresele IP au aceeași funcție, dar la o scară mai mare. Furnizorul tău de servicii internet (ISP) îți alocă o adresă IP, care poate fi statică sau dinamică.
Adresele IP statice sunt permanente, asemănătoare cu un număr de telefon fix. Dacă nu soliciți explicit una nouă, aceasta rămâne neschimbată. Sunt utilizate în mod obișnuit pentru servere, unde o adresă fixă este esențială.
Adresele IP dinamice sunt mai frecvente în mediile rezidențiale sau comerciale. Acestea se schimbă periodic, fiind realocate de către ISP. Sunt preferate deoarece sunt mai economice și mai ușor de administrat pentru ISP.
Înregistrările site-urilor web
Majoritatea site-urilor web păstrează înregistrări detaliate ale vizitatorilor, dintr-o multitudine de motive. Analiza acestor jurnale poate oferi informații despre modul în care site-ul este utilizat de vizitatori.
Să presupunem că un site precum Facebook sau Dropbox este utilizat pentru a comite o infracțiune, prin crearea unui cont fals pentru a distribui conținut ilegal.
Autoritățile pot identifica persoana din spatele contului, solicitând ISP-ului adresa IP asociată activității respective printr-o citație. Citația este un instrument legal care obligă companiile să furnizeze dovezi, sub sancțiunea unor amenzi sau penalități.
Odată obținută adresa IP, autoritățile trebuie să identifice ISP-ul care o deține. Deși adresele IP identifică dispozitive, nu persoane, acest pas este crucial.
Identificarea ISP-ului nu este dificilă. Aceștia dețin „blocuri” de adrese IP, iar informațiile sunt înregistrate în baze de date publice, gestionate de RIR (Registrul Regional de Internet). Fiecare dintre cele cinci registre este responsabil pentru o anumită regiune. Introducerea adresei IP în baza de date corectă permite identificarea ISP-ului.
O simplă căutare pe Google, folosind termenul „Căutare IP”, oferă acces la numeroase site-uri web care fac această identificare. De asemenea, se poate folosi instrumentul „whois” din linia de comandă.
ISP-urile țin, de asemenea, jurnale
După identificarea ISP-ului, se emite o altă citație. Aceasta obligă ISP-ul să furnizeze date despre abonat, conform legii.
Prin aceasta, autoritățile au acces la numele și adresa abonatului, putând continua investigația.
Chiar și în cazul adreselor IP dinamice, ISP-urile păstrează înregistrări care permit identificarea abonatului asociat cu o anumită adresă IP într-un anumit moment.
Totuși, aceste informații nu conduc neapărat direct la infractor. De exemplu, dacă s-a folosit o rețea Wi-Fi publică, autoritățile vor putea urmări activitatea doar până la acel punct de acces. În continuare, se pot folosi metode precum analiza imaginilor camerelor de supraveghere pentru a identifica utilizatorul rețelei Wi-Fi la momentul respectiv.
Poliția Drepturilor de Autor
Nu doar autoritățile sunt interesate de legarea adreselor IP de identități. Avocații sau agențiile care reprezintă companii de divertisment, colectează frecvent adrese IP utilizate pentru descărcarea ilegală de conținut protejat. Apoi, trimit citații ISP-urilor pentru a obține datele de contact ale clienților.
Desigur, utilizatorii pot anonimiza traficul online cu ajutorul rețelei Tor sau a unui VPN. Multe VPN-uri susțin că nu stochează jurnale de utilizare, deși verificarea independentă a acestui lucru este dificilă.
Lanțuirea VPN-urilor, adică conectarea la un VPN prin altul, complică și mai mult urmărirea. Autoritățile pot urmări o adresă IP până la compania VPN, pe care o pot forța să dezvăluie adresa IP reală din jurnale. Dacă, însă, infractorul s-a conectat la acel VPN prin altul, investigația devine mai complexă, necesitând colaborarea mai multor companii.
Identificarea prin adrese IP nu este singura metodă prin care infractorii online sunt prinși. Ross Ulbricht, care administra piața neagră Silk Road, a fost prins după ce și-a dezvăluit adevărata identitate pe un forum online.