Punctele focale strategice în discuțiile economice dintre Statele Unite și China sunt supuse unei recalibrări semnificative, așa cum a articulat Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Dincolo de disputele tarifare deja stabilite, administrația Trump vizează acum explicit dependența substanțială a Chinei de importurile de petrol din națiuni afectate de sancțiuni și poziția sa predominantă în producția globală. Această schimbare subliniază un imperativ mai amplu al SUA de a redefini relația economică cu Beijingul, abordând ceea ce Washingtonul percepe drept fluxuri financiare destabilizatoare și un dezechilibru în capacitățile de producție globale.
- Discuțiile economice SUA-China, articulate de Secretarul Trezoreriei Scott Bessent, vizează o recalibrare strategică.
- Noul accent este pus pe dependența Chinei de importurile de petrol din țări sancționate, precum Iran și Rusia.
- Poziția dominantă a Chinei în producția globală, estimată la aproximativ 30%, este, de asemenea, o țintă cheie.
- SUA consideră că veniturile din aceste importuri de petrol finanțează activități globale destabilizatoare.
- Tarifele actuale includ o taxă de 30% impusă de SUA pe majoritatea importurilor chinezești și o taxă de 10% din partea Chinei pe mărfurile americane.
O piatră de temelie a poziției SUA privește achizițiile energetice ale Chinei. În ciuda sancțiunilor stricte impuse de SUA, Beijingul rămâne principalul importator de petrol iranian și al doilea cel mai mare importator de petrol rusesc. Guvernul SUA susține că veniturile obținute din aceste exporturi de petrol sunt utilizate de Teheran și Moscova pentru a finanța activități considerate destabilizatoare la nivel global. Secretarul Bessent a confirmat că acest aspect specific al comerțului cu petrol al Chinei va fi un punct cheie pe agenda viitoarelor discuții dintre cele mai mari două economii ale lumii, semnalând un angajament aprofundat de a aborda aceste preocupări geopolitice și economice interconectate.
Negocierile viitoare se bazează pe o fundație de fricțiuni comerciale existente și angajamente anterioare. Administrația Președintelui Donald Trump a majorat treptat tarifele la bunurile chinezești, actuala taxă impusă de SUA pe majoritatea importurilor fiind de 30%, contracarată de o taxă de 10% pe bunurile americane care intră în China. Deși Secretarul Bessent și-a exprimat satisfacția față de starea actuală a comerțului, el a subliniat o pivotare strategică către alte puncte de presiune în cadrul relației bilaterale. Conducerea sa anterioară în discuțiile comerciale de la Geneva și Londra evidențiază un efort constant al SUA de a angaja Beijingul în chestiuni economice complexe.
Reechilibrare Economică Strategică
Dincolo de securitatea energetică și fluxurile de venituri, un obiectiv critic al SUA este atenuarea amprentei extinse a Chinei în producția globală. Secretarul Bessent a subliniat că China reprezintă în prezent aproximativ 30% din producția manufacturieră mondială, o proporție pe care el o consideră nesustenabilă pentru o economie globală echilibrată. Aceasta reflectă o aspirație a SUA pentru o reechilibrare semnificativă, vizând crearea de căi pentru creșterea producției interne și o distribuție mai echitabilă a capacității industriale globale.
Strategia SUA, așa cum a fost articulată de Bessent, cere Chinei să evolueze dincolo de modelul său economic actual, puternic orientat spre export. Viziunea este ca China să facă tranziția către un partener comercial global mai integrat și echilibrat. Această reorientare, potrivit oficialilor americani, nu numai că ar adresa dezechilibrele economice percepute, dar ar stimula și oportunitățile pentru SUA de a-și consolida propriul sector manufacturier, sprijinind astfel reziliența economică pe termen lung și competitivitatea.