Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2025 a fost acordat lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar Yaghi pentru munca lor de pionierat în dezvoltarea unei noi forme de arhitectură moleculară. Descoperirea lor în crearea cadrelor metalo-organice (MOF) a deschis uși către soluții inovatoare pentru provocări globale presante, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice și deficitul de apă potabilă. Aceste materiale avansate posedă proprietăți structurale unice care permit stocarea semnificativă de gaze și substanțe chimice, făcându-le instrumentale în aplicații variind de la colectarea apei în regiuni aride, la captarea dioxidului de carbon și la stocarea sigură a gazelor toxice.
Laureații de anul acesta au proiectat materiale caracterizate printr-un nivel de porozitate fără precedent. Comitetul a subliniat că unele MOF-uri prezintă o suprafață internă atât de extinsă încât un volum mic, precum un cub de zahăr, poate cuprinde o suprafață echivalentă cu un teren mare de fotbal. Această proprietate remarcabilă permite stocarea eficientă a unor cantități vaste de gaze într-un spațiu minuscul, fiind comparată cu poșeta aparent încăpătoare din seria Harry Potter.
Implicațiile acestor descoperiri se extind la abordarea contaminanților persistenți din mediu, cum ar fi substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), denumite adesea „chimicale eterne”. Academia Regală Suedeză de Științe, care acordă premiul, a menționat că zeci de mii de MOF-uri distincte au fost sintetizate de la descoperirile inițiale. Dincolo de remedierea mediului, aceste materiale promit aplicații în industria farmaceutică și în efortul mai larg de decontaminare a surselor de apă și de neutralizare a reziduurilor farmaceutice din mediu.
Prestigiosul Premiu Nobel pentru Chimie, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe, vine cu o sumă de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,2 milioane USD). Laureații, Susumu Kitagawa de la Universitatea Kyoto, Richard Robson de la Universitatea din Melbourne și Omar Yaghi de la Universitatea din California, Berkeley, se alătură unei linii distinse de oameni de știință recunoscuți pentru contribuții transformatoare. Profesorul Kitagawa și-a exprimat ambiția de a dezvolta MOF-uri care pot capta și separa gazele atmosferice, transformându-le potențial în materiale valoroase folosind surse de energie regenerabilă.
Parcursul lui Omar Yaghi, născut din refugiați palestinieni în Iordania, subliniază impactul profund al căutării științifice. Narațiunea sa personală, de la începuturi modeste la o poziție de lider în știința moleculară, evidențiază credința sa că „știința este cea mai mare forță egalizatoare din lume”. Acest respect profund pentru domeniu a fost stârnit în copilăria sa, alimentat de o fascinație timpurie pentru construcția complexă a moleculelor.
Aceasta marchează a treia anunțare a Premiului Nobel din acest an, după premiile la Medicină și Fizică. Premiile Nobel, înființate prin testamentul lui Alfred Nobel, recunosc realizări remarcabile încă din 1901. Nobel însuși a fost chimist, a cărui muncă la explozibili a contribuit la averea sa imensă. Premiul pentru Chimie, deși uneori mai puțin proeminent decât cele din alte domenii, a onorat istoric descoperiri esențiale precum fisiunea nucleară și secvențierea ADN-ului. Premiul de anul trecut a recunoscut progresele în analiza și proiectarea structurilor proteice, cu impact asupra dezvoltării medicamentelor.