Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), sub administrația Președintelui Donald Trump, a inițiat o inversare semnificativă de politică, propunând abrogarea „constatării de pericol” din 2009. Această declarație crucială a servit drept justificare legală fundamentală pentru numeroase reglementări climatice, modelând în mod esențial politica de mediu timp de peste un deceniu. Această măsură semnalează o schimbare substanțială în abordarea federală a emisiilor de gaze cu efect de seră și este pregătită să aibă implicații economice și de mediu de anvergură.
- Propunerea EPA, sub administrația Trump, de a anula „constatarea de pericol” din 2009.
- Această constatare a fost baza legală pentru reglementările climatice federale timp de peste un deceniu.
- Anularea ar demonta cadrul juridic al inițiativelor climatice existente.
- Administrația argumentează că reducerea reglementărilor ar aduce economii semnificative (peste 54 de miliarde de dolari anual).
- Propunerea urmează un proces riguros, incluzând consultări publice și contestații legale anticipate.
- Organizațiile de mediu avertizează asupra creșterii emisiilor și a riscurilor pentru sănătatea publică.
Stabilită în timpul administrației Obama, constatarea din 2009 a afirmat legal că gazele cu efect de seră, inclusiv dioxidul de carbon și metanul, reprezintă o amenințare la adresa sănătății și bunăstării publice. Această decizie a conferit EPA autoritatea de a reglementa emisiile din diverse surse industriale, cum ar fi fabricile de produse chimice, utilitățile și oțelăriile, în baza Legii Aerului Curat (Clean Air Act). Abrogarea sa ar demonta efectiv bazele legale ale unei game largi de inițiative federale climatice existente.
Reorganizare Regulatoare și Implicații Economice
Administratorul EPA, Lee Zeldin, susține că această propunere vizează atenuarea unei sarcini reglementatoare semnificative pentru afacerile și consumatorii americani. El argumentează că interpretările legilor de mediu de către administrațiile anterioare au impus „sute de miliarde de dolari sub formă de taxe ascunse” anual familiilor și industriilor. Zeldin a subliniat că reducerea reglementărilor, cum ar fi mandatele pentru vehicule electrice ale fostului președinte Joe Biden, ar putea genera economii anuale de peste 54 de miliarde de dolari, favorizând o predictibilitate economică mai mare, în special pentru sectorul auto. Această perspectivă încadrează abrogarea ca pe o măsură de dereglementare economică, mai degrabă decât doar o schimbare de politică de mediu.
Rescinderea propusă, deși anunțată, se confruntă cu un parcurs procedural riguros înainte de a putea fi finalizată. Aceasta trebuie să treacă printr-o perioadă obligatorie de comentarii publice, invitând contribuții de la diverse părți interesate. Mai mult, se anticipează pe scară largă că inițiativa va întâmpina provocări legale semnificative din partea grupurilor de advocacy de mediu și, potențial, a guvernelor statale, ceea ce ar putea duce la litigii prelungite. Acest lucru sugerează că soarta finală a constatării de pericol va fi probabil determinată printr-un proces legal și administrativ prelungit.
Organizațiile de mediu și-au exprimat o puternică opoziție față de abrogarea propusă, avertizând asupra consecințelor severe. Fondul de Apărare a Mediului (Environmental Defense Fund), de exemplu, a subliniat că eliminarea limitelor impuse poluării ar duce inevitabil la o creștere a emisiilor nocive, escaladând astfel riscurile pentru sănătatea publică și crescând potențial costurile economice asociate degradării mediului. Criticii susțin că o astfel de regresie ar submina progresele în acțiunea climatică și ar expune americanii la pericole de mediu mai mari.
Această mișcare subliniază o divergență ideologică mai profundă în cadrul procesului de elaborare a politicilor din SUA în ceea ce privește schimbările climatice și reglementările de mediu. Prin contestarea bazei științifice și legale a clasificării gazelor cu efect de seră drept poluanți, administrația își propune să redefinească sfera autorității federale în materie de mediu. Rezultatul acestei propuneri nu numai că va redefini politica de mediu internă, dar va semnala și poziția Statelor Unite față de inițiativele climatice globale și angajamentul său de a aborda provocările de mediu în anii următori.