Descoperire epocală în Ecuador: insecte preistorice în chihlimbar

O descoperire revoluționară în Ecuador a scos la iveală insecte preistorice închise în chihlimbar, oferind o perspectivă fără precedent asupra unei perioade evolutive critice din America de Sud. Această constatare contrazice presupunerile anterioare despre distribuția geografică a depozitelor antice de chihlimbar și oferă informații vitale despre diversificarea timpurie a plantelor cu flori și co-evoluția acestora cu insectele în perioada Cretacică.

Timp de decenii, comunitatea științifică s-a confruntat cu o absență notabilă a descoperirilor de chihlimbar antic în Emisfera Sudică, în special în regiunile care făceau parte odinioară din supercontinentul Gondwana. Această anomalie geografică, adesea numită o „enigmă”, a limitat înțelegerea noastră despre ecosistemele antice din afara Emisferei Nordice. Identificarea recentă a numeroase specimene de chihlimbar, unele datând de aproximativ 112 milioane de ani, în regiunea bazinului Amazonian din Ecuador marchează un punct de cotitură semnificativ. Aceste descoperiri sunt primele de acest fel pentru America de Sud și oferă dovezi tangibile ale rășinii fosilizate de copac dintr-o perioadă în care plantele cu flori erau în plină expansiune.

Fragmentele de chihlimbar descoperite, găsite într-o carieră de gresie, conțin o gamă bogată de insecte preistorice bine conservate, inclusiv gândaci, muște, furnici și viespi. Alături de acești artropode, cercetătorii au identificat și polen și frunze de copac antice, conturând o imagine mai completă a florei și faunei vremii. Aceste dovezi botanice sugerează că mediul antic de pădure tropicală diferă substanțial de peisajul amazonian de astăzi, prezentând specii dispărute de ferigi și conifere, cum ar fi Araucaria (Monkey Puzzle Tree), care nu mai sunt indigene în regiune.

Aceste „ferestre în trecut” fosilizate, așa cum sunt descrise de cercetători, sunt cruciale pentru înțelegerea interacțiunilor dinamice care se dezvoltau între plantele cu flori incipiente și populațiile de insecte care depindeau de ele. Perioada Cretacică, o epocă dominată de dinozauri, a fost, de asemenea, o eră crucială pentru relația co-evoluționară dintre angiosperme și insecte. Acest parteneriat simbiotic este recunoscut ca una dintre cele mai de succes și durabile relații din natură, modelând fundamental ecosistemele terestre.

Explorarea care a condus la această descoperire a fost inițiată de Carlos Jaramillo de la Smithsonian Tropical Research Institute, care, auzind despre depozite de chihlimbar în zonă acum aproximativ un deceniu, a consultat note geologice de teren pentru a identifica locația exactă. Cariera, cunoscută geologilor și minerilor locali, s-a dovedit a fi o sursă excepțional de bogată, chihlimbarul fiind mai ușor accesibil în excavația deschisă decât ar fi fost dacă ar fi fost îngropat sub vegetație densă. Analiza continuă a acestei vaste comori de chihlimbar se așteaptă să ofere noi revelații despre biodiversitatea din Cretacic, în special în ceea ce privește insectele care au jucat un rol în evoluția plantelor cu flori, acționând ca polenizatori și erbivore.