Un cor tot mai numeros de economiști și lideri financiari trag semnale de alarmă cu privire la deficitul bugetar crescând al Statelor Unite, care a atins niveluri descrise ca fiind critice. Această traiectorie fiscală, ce deviază semnificativ de la normele istorice, semnalează o potențială instabilitate pe termen lung pentru economie, piețele de capital și chiar securitatea națională, solicitând o recalibrare urgentă a politicilor.
- Deficitul bugetar al SUA a atins niveluri critice, semnalând instabilitate pe termen lung pentru economie și securitatea națională.
- Deficitul curent depășește 6% din PIB, reprezentând o creștere de 63% față de media ultimilor 50 de ani, fără o justificare dată de o criză majoră.
- Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, estimează o probabilitate de 50% de traumă financiară în SUA în următorii trei ani.
- În 2024, plățile dobânzilor la datoria SUA au depășit cheltuielile pentru apărare, un prag sobru cu implicații geopolitice.
- Modelul Bugetar Penn Wharton estimează un termen de sub două decenii pentru corectarea cursului fiscal înainte de un posibil faliment.
Proiecțiile instituțiilor precum Yale, Wharton și Oficiul pentru Buget al Congresului indică faptul că planurile bugetare ale președintelui Donald Trump sunt pe cale să adauge trilioane de dolari la datoria națională în următorul deceniu. Deficitul din anul fiscal curent, care depășește deja 6% din PIB, marchează o creștere frapantă de 63% față de media pe cincizeci de ani – o anomalie îngrijorătoare, având în vedere absența unui război major sau a unei crize economice care ar justifica istoric astfel de niveluri. Această situație subliniază un dezechilibru structural profund înrădăcinat, mai degrabă decât o recesiune ciclică.
Figurile financiare proeminente exprimă avertismente din ce în ce mai severe. Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, sugerează că SUA prezintă „semne clasice” ale unui ciclu de datorie aflat în stadiu avansat, atribuind o probabilitate de 50% unei traume financiare în termen de trei ani, cu implicații directe pe piață. Deși Dan Ivascyn de la PIMCO consideră puțin probabilă o criză imediată de încredere, firma își diversifică proactiv portofoliile, îndepărtându-se de obligațiunile de trezorerie americane, ca precauție împotriva intensificării riscurilor structurale. Ed Yardeni, cel care a inventat termenul „bond vigilantes,” observă că, deși piața nu a reacționat încă cu forță vizibilă, acești investitori sunt așteptați să impună disciplină fiscală atunci când va fi considerat necesar.
Ramificațiile economice depășesc sentimentul pieței. În ciuda beneficiilor potențiale pe termen scurt rezultate din reducerile de taxe și creșterea cheltuielilor guvernamentale, experții avertizează asupra unei inflații persistente și a unor rate ale dobânzilor ridicate. Acest mediu riscă să descurajeze investițiile private, înăbușind creșterea economică pe termen lung. Maya MacGuineas de la Comitetul pentru un Buget Federal Responsabil subliniază că plățile în creștere ale dobânzilor la datoria națională drenează din ce în ce mai mult resurse din alte domenii critice, limitând sever capacitatea guvernului de a răspunde la urgențele viitoare.
Implicații Geopolitice și de Apărare
Datoria în creștere prezintă, de asemenea, riscuri geopolitice semnificative. Amiralul Mike Mullen, fost președinte al șefilor de stat major reuniți, a descris faimos deficitul ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității naționale,” invocând constrângerea pe care o impune cheltuielilor de apărare. Istoricul Niall Ferguson reia această idee, prezicând un declin al influenței globale a SUA dacă dezechilibrul fiscal persistă. În 2024, Statele Unite au depășit un prag sobru, plățile dobânzilor la datoria sa depășind cheltuielile pentru apărare. Această evoluție generează îngrijorări în rândul creditorilor majori precum China și Japonia, ale căror potențiale îndoieli cu privire la sănătatea fiscală a SUA ar putea precipita instabilitatea financiară globală.
Modelul Bugetar Penn Wharton estimează că SUA are mai puțin de două decenii pentru a-și corecta cursul fiscal înainte de a se confrunta cu un potențial faliment. Deși tipărirea de bani ar putea evita un faliment imediat, o astfel de măsură ar declanșa probabil o inflație necontrolată și o criză geopolitică severă, subliniind urgența abordării deficitului structural prin reforme politice cuprinzătoare.