Configurați-vă propriile comenzi Linux prin intermediul aliasurilor și funcțiilor shell Bash. Simplificați sarcinile repetate, reduceți procesele complexe și personalizați comenzile standard cu opțiunile pe care le utilizați frecvent și pe care uneori le uitați.
Aliasurile și scripturile shell sunt instrumente eficiente în sistemele de operare Linux și Unix, care vă ajută să optimizați interacțiunea cu linia de comandă, astfel încât să corespundă exact cerințelor dumneavoastră. Puteți crea propriile comenzi adaptate nevoilor specifice și puteți facilita execuția sarcinilor repetitive.
Atât aliasurile, cât și scripturile shell funcționează similar. Ele vă oferă posibilitatea de a defini și a denumi funcționalități shell Bash, care pot fi accesate ulterior prin numele atribuit. Introducerea numelui este mai simplă și mai rapidă decât tastarea repetată a tuturor pașilor sau comenzilor.
Deosebirea dintre un alias și un script se referă la complexitate și dimensiune. Scripturile sunt mai adecvate pentru a gestiona segmente de cod mai extinse și mai elaborate. Aliasurile sunt ideale pentru menținerea seturilor de comenzi mai scurte și concise.
Aliasuri predefinite
Există anumite aliasuri care sunt configurate implicit. Pentru a vizualiza lista aliasurilor definite în sistemul dumneavoastră, utilizați comanda „alias” fără parametri:
alias
Acestea sunt aliasurile predefinite pe mașina virtuală Ubuntu folosită pentru a realiza acest articol. Orice alias personalizat pe care l-aș fi creat, ar fi apărut de asemenea în această listă.
În partea superioară a listei, se observă un alias complex, numit „alert”. Vom discuta despre acesta în scurt timp. Există numeroase aliasuri pentru comanda „ls” și un grup de aliasuri care oferă colorare comenzilor din familia grep. De exemplu, cu aceste aliasuri activate, ori de câte ori introduceți:
grep
Sistemul va interpreta comanda ca:
grep --color=auto
Acest aspect evidențiază un avantaj important al aliasurilor. Ele pot avea același nume ca și comenzile existente. Pot chiar include comanda inițială în definiția lor.
Iată cum este definit aliasul „grep”.
alias grep='grep --color=auto'
Comanda „alias” este folosită pentru a defini un alias. Numele aliasului este specificat ulterior. În acest exemplu, este „grep”. Semnul egal face legătura între numele aliasului și definiția sa, adică comanda care se va executa atunci când aliasul este utilizat.