În momentul achiziționării unui televizor nou sau la trecerea la o consolă de ultimă generație, termenii 4K și Ultra HD devin frecvent întâlniți. Haideți să analizăm acești termeni și să înțelegem ce semnifică cu adevărat, și dacă pot fi folosiți ca sinonime.
Totul despre rezoluție
De regulă, 4K și UHD se referă la o rezoluție superioară standardului 1080p (cunoscut și ca „full HD”). Un ecran 4K UHD are aproximativ de patru ori mai mulți pixeli comparativ cu generația precedentă, rezultând o imagine mai clară și mai detaliată.
Un televizor high-definition (HD) 1080p nu este capabil să utilizeze integral avantajele unei imagini 4K UHD. Pentru a observa aceste îmbunătățiri, este necesar ca sursa media pe care o vizionați să fie disponibilă în format 4K UHD.
Din fericire, formatul 4K UHD este omniprezent, de la filme și seriale TV, până la cele mai recente jocuri video. De asemenea, poți achiziționa un monitor UHD 4K pentru calculatorul tău, beneficiind de un spațiu de lucru generos și o calitate excepțională a imaginii. Chiar și smartphone-ul tău poate înregistra video în format 4K, deși fișierele mari nu sunt ideale pentru un ecran mai mic.
Diferența dintre 4K și UHD
Deși sunt folosiți ca sinonime de către producători, comercianți și consumatori, 4K și Ultra High Definition (UHD) nu sunt identice. 4K reprezintă un standard de producție, definit de Digital Cinema Initiatives (DCI), în timp ce UHD este strict o rezoluție a ecranului. Filmele sunt produse în format DCI 4K, iar majoritatea televizoarelor afișează rezoluția UHD.
Standardul de producție 4K specifică o rezoluție de 4096 x 2160 pixeli, dublă față de standardul precedent 2048 x 1080 sau 2K, atât în lățime, cât și în înălțime. Ca parte a standardului 4K, se specifică tipul de compresie (JPEG2000), rata maximă de biți (până la 250 Mbps) și caracteristicile profunzimii culorii (12 biți, 4:4:4).
Ultra HD are o rezoluție de afișare de 3840 x 2160 pixeli, fiind standardul pentru majoritatea televizoarelor moderne, chiar și cele promovate ca fiind compatibile 4K. În afara numărului de pixeli, nu există specificații suplimentare. Diferențele esențiale dintre cele două formate sunt lățimea imaginii și raportul de aspect.
Un film produs în 4K poate utiliza un raport de aspect de până la 1,9:1, deși majoritatea producătorilor preferă 1,85:1 sau 2,39:1. Jocurile video afișate pe ecrane standard folosesc raportul de aspect UHD de 1,78:1 pentru a umple complet ecranul.
Acesta este motivul pentru care se observă frecvent bare negre (letterboxing) în partea de sus și de jos a ecranului atunci când se vizionează filme pe un televizor UHD. Deoarece UHD nu specifică standarde suplimentare, televizoarele mai vechi cu panouri de opt biți sunt comercializate alături de cele noi, pe 10 biți (și viitoarele de 12 biți).
Pentru a complica și mai mult lucrurile, termenul Ultra HD este folosit și pentru conținutul 8K. Denumit „8K UHD”, acesta se referă la conținut cu o rezoluție de 7680 x 4320 pixeli, un salt semnificativ în ceea ce privește numărul total de pixeli. Totuși, va trece ceva timp până când vom vedea conținut produs pe scară largă în acest format.
În termeni mai simpli, mulți producători utilizează termenul „2160p” pentru a descrie conținutul UHD obișnuit, chiar dacă acest lucru nu este strict exact conform standardelor de producție.
Aspecte de luat în considerare la trecerea la 4K
Acesta este un moment excelent pentru a face upgrade la un televizor UHD capabil 4K, tehnologia maturizându-se semnificativ în ultimii cinci ani. Nu doar că ecranele UHD sunt mai accesibile, dar oferă și mai multe funcții. Există panouri de 10 biți care pot afișa conținut high dynamic range (HDR) și au procesoare de imagine puternice integrate.
Pentru ca această schimbare să merite, trebuie să ții cont de dimensiunea ecranului dorit și distanța de la care îl vei viziona. Conform RTINGS, upgrade-ul nu este avantajos dacă te afli la o distanță mai mare de 6 metri de un ecran de 50 de inci. La acea distanță, pixelii nu mai sunt vizibili, deci nu vei beneficia de rezoluția superioară.
Un alt aspect important este dacă ai suficient conținut 4K pentru a justifica trecerea la acest format. Discurile Blu-ray Ultra-HD oferă cea mai bună experiență de vizionare acasă, și există un catalog bogat în continuă creștere. Dacă nu achiziționezi frecvent aceste discuri, vei fi limitat la conținutul oferit de platformele de streaming.
Aici, viteza conexiunii la internet poate influența succesul investiției într-un televizor nou. Netflix recomandă o viteză de cel puțin 25 Mbps pentru a transmite conținut Ultra HD.
Poți testa viteza conexiunii la internet pentru a vedea cât de bine va funcționa noul televizor. Totuși, aceste viteze pot scădea considerabil în orele de vârf (când mulți utilizatori accesează Netflix simultan).
De asemenea, va trebui să plătești un abonament premium pentru a accesa conținutul de cea mai înaltă calitate. Netflix oferă conținut UHD doar în cadrul unui pachet lunar mai scump. Acest lucru poate fi justificat dacă ești un fan al producțiilor Netflix Originals, multe fiind disponibile în rezoluție UHD.
Din păcate, multe filme care au versiuni UHD sunt oferite totuși în HD pe Netflix.
Dacă deții dispozitive HD, cum ar fi un Roku sau Apple TV, acestea pot fi o problemă, deoarece pot oferi doar o imagine de 1080p. Pentru a beneficia de o rezoluție superioară și redare HDR, vei avea nevoie de un Chromecast Ultra sau Apple TV 4K. Această problemă este mai puțin relevantă pentru televizor, atâta timp cât acesta are un sistem de operare stabil și rapid, lucru valabil pentru multe modele.
Reține că rezoluția 4K strălucește pe ecrane mai mari. Din păcate, atunci când faci upgrade la un televizor UHD mai mare, conținutul 1080p va arăta mai slab. Totuși, această problemă se va diminua în viitor și există anumite soluții.
Upscaling la Ultra HD
Televizoarele moderne pun un accent deosebit pe upscaling, care presupune preluarea conținutului la o rezoluție mai mică și scalarea acestuia pentru a se potrivi unui ecran mai mare. Un afișaj Ultra HDR are de patru ori mai mulți pixeli decât un televizor Full HD standard.
Din fericire, upscalingul înseamnă mai mult decât simpla întindere a imaginii. Televizoarele și dispozitivele de redare procesează imaginea, încercând să o reconstruiască pentru a arăta cât mai bine la rezoluția superioară. Acest lucru se realizează printr-un proces cunoscut sub numele de interpolare, unde pixelii lipsă sunt generați dinamic. Scopul este obținerea unei tranziții line între zonele contrastante ale imaginii.
Pe măsură ce televizoarele devin mai puternice, se vor utiliza tehnici mai avansate de interpolare și upscaling. În prezent, NVIDIA Shield oferă unul dintre cele mai bune upscaling-uri de pe piață, folosind AI și învățare automată pentru a îmbunătăți diferite părți ale imaginii folosind tehnici specifice.
Dacă ai observat o calitate inferioară a imaginii cu conținut de rezoluție mai mică după ce ai făcut upgrade la un televizor Ultra HD, un dispozitiv Shield ar putea fi soluția potrivită.
PlayStation 4 Pro utilizează un upscaling inovator pentru a reda imagini la o rezoluție mai mică (de exemplu, 1440p), care sunt apoi mărite la 4K printr-o tehnică numită checkerboarding.
NVIDIA a dezvoltat tehnologia Deep Learning Super Sampling, care funcționează similar în jocurile pentru PC. Anumite părți ale imaginii sunt redate la rezoluții mai mici, apoi mărite în timp real. Această abordare oferă performanțe mai bune decât redarea scenei la rezoluția nativă.
Ce este HDR?
High Dynamic Range (HDR) este o tehnologie promovată frecvent pentru filme și televizoare, dar este complet diferită de 4K și UHD. În timp ce 4K este un standard de producție și UHD este o rezoluție, HDR este un termen mai vag definit, referindu-se la o gamă de culori mai largă și o luminozitate maximă mai înaltă.
Deși există conținut 1080p HDR, acesta nu a fost produs pe scară largă în perioada „Full HD”, așa că nu vei găsi pe piață televizoare care să ofere HDR la 1080p. Totuși, majoritatea televizoarelor 4K de pe piață acceptă HDR într-o anumită formă.
Nu te îngrijora de terminologie
Nu contează dacă se numește 4K sau UHD. Televizorul tău UHD este compatibil cu 4K. Lumea s-a adaptat pur și simplu la terminologia ambiguă folosită de producători și marketeri.
Netflix poate face reclamă unui film în Ultra HD, în timp ce iTunes poate eticheta același film ca fiind 4K. Televizorului tău nu-i pasă și va reda bine ambele formate.
Totuși, înainte de a cumpăra noul televizor, asigură-te că eviți aceste greșeli frecvente pe care le fac mulți atunci când achiziționează un astfel de produs.