Programul spațial ambițios al Chinei și-a demonstrat încă o dată capacitățile în creștere prin succesul recent al imagisticii navei spațiale Tianwen 2. Această sondă, aflată într-o misiune de mai mulți ani, a capturat un autoportret unic care include planeta noastră pe fundalul îndepărtat, subliniind progresele tehnologice și traiectoria independentă a eforturilor de explorare cerească ale Chinei. Imaginea, lansată de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), servește drept mărturie vizuală a progresului misiunii și a prezenței tot mai mari a națiunii pe arena spațială globală.
Nava spațială Tianwen 2, navigând în prezent prin vastitatea spațiului, a transmis o imagine în care apare alături de Pământ, la aproximativ 43 de milioane de kilometri distanță. Această distanță reprezintă o fracțiune semnificativă din distanța medie Pământ-Soare de 150 de milioane de kilometri. Potrivit postului de stat CCTV, nava spațială funcționează nominal și a finalizat cu succes testele în orbită, inclusiv desfășurarea mecanismelor de prelevare și verificări de autodiagnosticare ale sistemelor sale electronice. Această pregătire operațională este un precursor crucial pentru obiectivele sale științifice principale.
Obiectivul imediat al Tianwen 2 este asteroidul apropiat de Pământ Kamo’oalewa, identificat ca fiind unul dintre cele șapte cvasi-sateliți cunoscuți ai Pământului. Sonda este proiectată să ajungă la acest corp ceresc în iulie 2026, urmând o serie de manevre orbitale. La sosire, Tianwen 2 va dedica mai multe luni studiului Kamo’oalewa, un asteroid considerat a fi un fragment al Lunii, posibil ejectat în urma unui impact semnificativ. Scopul misiunii depășește observația, deoarece nava spațială este proiectată să colecteze mostre de pe Kamo’oalewa și să le returneze pe Pământ printr-o capsulă de reintrare până la sfârșitul anului 2027.
Dincolo de misiunea sa de prelevare de mostre de asteroizi, Tianwen 2 este programată pentru o a doua întâlnire în spațiul îndepărtat. După revenirea în apropierea Pământului, nava spațială va utiliza o asistență gravitațională pentru a porni pe o traiectorie către cometa din centura principală 311P/PANSTARRS, cu o întâlnire anticipată în jurul anului 2035. Această misiune cu dublu obiectiv subliniază planificarea strategică și viziunea pe termen lung care stau la baza inițiativelor de explorare spațială ale Chinei, împingând limitele cercetării interplanetare.
Abordarea independentă a Chinei în explorarea spațială este modelată în mod notabil de politica internațională. Amendamentul Wolf, adoptat în 2011, restricționează cooperarea bilaterală între NASA și alte agenții guvernamentale americane cu China sau entități afiliate Chinei. Acest cadru legislativ, împreună cu preocupările continue ale Congresului privind securitatea națională și „cursa spațială” percepută cu China pentru conducerea explorării lunare, plasează activitățile spațiale ale Chinei într-un context geopolitic distinct.
Aceste evoluții se bazează pe istoricul stabilit al Chinei în misiunile spațiale. Misiunile anterioare de succes de returnare a mostrelor lunare, precum Chang’e 5 în 2020 (fața vizibilă) și Chang’e 6 în 2024 (fața ascunsă), demonstrează expertiza în creștere a națiunii. Mai mult, survolul asteroidului Toutatis de către misiunea Chang’e 2 în 2012, în urma activităților sale de cartografiere lunară, ilustrează o progresie constantă în capacitatea Chinei pentru operațiuni interplanetare complexe.