Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a acuzat public serviciile de informații franceze că au încercat să influențeze rezultatul alegerilor din Moldova prin solicitări de cenzură. Durov susține că, în urmă cu aproximativ un an, în timp ce se afla la Paris, intermediari ai serviciilor de informații franceze l-au abordat solicitând cooperarea în cenzurarea anumitor canale Telegram din Moldova, înaintea alegerilor prezidențiale din țară.
În urma unei analize inițiale, Telegram a eliminat anumite canale care au fost găsite în încălcarea regulilor platformei. Cu toate acestea, Durov afirmă că intermediarii au sugerat ulterior că respectarea acestor cereri de cenzură ar duce la o considerare favorabilă a situației sale legale în Franța. Acest presupus schimb de favoruri a fost caracterizat de Durov ca fiind inacceptabil, reprezentând potențial o încercare de a interfera cu procedurile judiciare sau de a valorifica implicarea sa legală în scopuri politice în Europa de Est, un model pe care l-a observat și în România.
Durov a mai declarat că Telegram a primit ulterior o a doua listă de canale considerate „problematice” de către guvernele francez și moldovean. El susține că aceste canale erau legitime și respectau liniile directoare ale platformei, singura lor caracteristică comună fiind opoziția față de pozițiile politice favorizate de administrațiile franceză și moldoveană. Telegram a refuzat această solicitare ulterioară, reiterându-și angajamentul față de libertatea de exprimare și politica sa împotriva eliminării conținutului din motive politice.
Aceste acuzații apar în contextul unor evoluții politice semnificative în Moldova. Partidul pro-european de guvernământ, condus de președinta Maia Sandu, a obținut o poziție fruntașă în recentele alegeri parlamentare. Președinta Sandu a declarat public că Rusia s-a implicat într-o interferență extinsă în procesul democratic al națiunii. Între timp, liderul opoziției Igor Dodon a cerut proteste și a amenințat că va contesta rezultatele alegerilor.
Într-un context mai larg, declarațiile lui Durov subliniază o tendință crescândă de presiune guvernamentală asupra platformelor digitale, în special asupra celor care pun accent pe confidențialitatea utilizatorilor. Ministerul Afacerilor Externe francez a răspuns acuzațiilor lui Durov sugerând că acesta „îi place să facă acuzații în timpul alegerilor”. Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, în urma arestării sale în august 2024, și este obligat să se prezinte periodic autorităților, o dată pentru audierea apelului urmând să fie stabilită.