Efectele tot mai accentuate ale schimbărilor climatice remodelează profund nu doar peisajele naturale, ci și comportamentele umane fundamentale, inclusiv alegerile alimentare. Un studiu recent relevă o corelație convingătoare și îngrijorătoare între creșterea temperaturilor și consumul sporit de zaharuri adăugate în Statele Unite, în special prin băuturile îndulcite cu zahăr. Această schimbare de comportament are implicații semnificative pentru sănătatea publică și economie, sugerând un nou canal, insuficient recunoscut, prin care schimbările climatice influențează bunăstarea societății.
Publicată în revista Nature Climate Change, cercetarea a analizat meticulos datele privind achizițiile alimentare ale gospodăriilor din SUA din 2004 până în 2019, corelând aceste tipare de consum cu datele meteorologice regionale, inclusiv temperatura și umiditatea. Descoperirile indică faptul că pentru fiecare creștere de 1,8 grade Fahrenheit (1 grad Celsius) a temperaturii, consumul zilnic de zaharuri adăugate în gospodăriile americane a crescut cu 0,7 grame pe persoană. Această creștere a fost cea mai pronunțată atunci când temperaturile au variat între 68 și 86 de grade Fahrenheit. Pan He, autor al studiului și lector la Universitatea Cardiff, a remarcat că, deși impactul schimbărilor climatice asupra disponibilității și calității alimentelor este recunoscut, influența sa asupra alegerilor directe de consum a fost mai puțin înțeleasă.
Mecanismul fundamental al acestei schimbări pare a fi fiziologic: vremea mai caldă determină corpul să piardă mai multă apă, intensificând pofta de hidratare și răcorire. Pentru mulți, acest lucru se traduce prin a apela la produse reci și dulci, cum ar fi băuturile răcoritoare și înghețata. În mod critic, studiul a constatat că acest efect este deosebit de pronunțat în gospodăriile cu venituri mai mici sau cu un nivel de educație mai scăzut. Aceste grupuri vulnerabile socioeconomic se confruntă adesea cu un consum inițial mai mare de zahăr datorită accesibilității și prețului redus al unor astfel de produse și pot avea, de asemenea, acces limitat la medii cu aer condiționat, exacerbând și mai mult tendința.
Proiectând în viitor, studiul estimează că, dacă tendințele actuale de poluare care încălzește planeta persistă necontrolate, consumul național de zahăr ar putea crește cu aproape 3 grame pe zi până în 2095, populațiile vulnerabile rămânând la cel mai mare risc. Consecințele asupra sănătății ale consumului excesiv de zahăr sunt bine documentate, contribuind la riscuri crescute de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Asociația Americană a Inimii, de exemplu, recomandă limitarea zaharurilor adăugate la nu mai mult de 6% din totalul caloriilor zilnice, echivalentul a aproximativ 36 de grame pentru bărbați și 26 de grame pentru femei. Această creștere anticipată a consumului reprezintă o provocare substanțială pentru sănătatea publică, care ar putea suprasolicita sistemele de sănătate și ar putea amplifica disparitățile de sănătate.
Experții sugerează că aceste descoperiri subliniază o intersecție critică între politica de mediu și sănătatea publică. „Problemele de sănătate publică legate de consumul de zahăr au fost discutate pe larg, dar dacă luăm în considerare interacțiunea cu schimbările climatice, lucrurile se vor înrăutăți”, a declarat He, subliniind necesitatea ca factorii de decizie politică să integreze gestionarea consumului de zahăr în strategiile mai ample de adaptare la schimbările climatice. Charlotte Kukowski, cercetătoare la Cambridge Social Decision-Making Lab, care nu a fost implicată în studiu, a subliniat importanța cercetării în a ilumina un „canal mai puțin discutat prin care schimbările climatice pot afecta bunăstarea umană”, remarcând în special vulnerabilitatea celor cu mai puține resurse. Cercetări suplimentare și cuprinzătoare în diverse regiuni globale sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin impactul în evoluție al schimbărilor climatice asupra obiceiurilor alimentare umane și consecințele sale societale multifacetate.