Peisajul global al materiilor prime se confruntă cu schimbări semnificative, exemplificate de volatilitatea recentă de pe piețele cuprului, în urma anunțului președintelui Donald Trump privind o taxă vamală substanțială la importuri. Această mișcare de politică, menită în primul rând să susțină producția internă și să consolideze securitatea națională, a generat în schimb îngrijorări în diverse industrii, semnalând presiuni inflaționiste potențiale și perturbări ale lanțului de aprovizionare pentru un metal vital pentru infrastructura și tehnologia modernă.
- Președintele Trump a anunțat, pe 8 iulie, un tarif de 50% la importurile de cupru, ce va intra în vigoare pe 1 august.
- Imediat după anunț, prețurile cuprului au crescut cu 13% într-o singură zi, atingând un maxim record de 5,69 dolari pe livră.
- Statele Unite importă peste 50% din necesarul de cupru, iar dezvoltarea unei noi mine durează în medie 32 de ani.
- Economiștii consideră tariful o „taxă masivă pentru consumatorii de cupru”, care va majora semnificativ costurile de producție.
- În anticiparea tarifului, aproximativ 400.000 de tone de cupru, echivalentul a șase luni de importuri, au fost pre-expediate către SUA la începutul anului 2025.
Rolul Crucial al Cuprului și Reacția Pieței la Tarife
Cuprul este un metal indispensabil și larg utilizat datorită conductivității sale ridicate. Aplicațiile sale critice se extind de la piața în plină expansiune a vehiculelor electrice și extinderea centrelor de date, determinate de avântul inteligenței artificiale, până la utilizări fundamentale în instalațiile sanitare rezidențiale, electronice omniprezente și componente auto. Asociația de Dezvoltare a Cuprului (Copper Development Association), un grup comercial, subliniază caracterul său comun, menționând că o mașină tipic fabricată în America încorporează peste 50 de livre de cupru.
Anunțul Președintelui Trump din 8 iulie privind un tarif de 50% la importurile de cupru, programat pentru implementare la 1 august, a declanșat o reacție imediată și dramatică a pieței. Prețurile cuprului au crescut cu 13% într-o singură zi, atingând un maxim record de 5,69 dolari pe livră. Această creștere a reprezentat cea mai mare creștere într-o singură zi înregistrată din 1968, conform datelor FactSet. Analiștii de piață și economiștii consideră pe scară largă o astfel de taxă vamală substanțială drept o „taxă masivă pentru consumatorii de cupru”, care ar putea crește semnificativ costurile pentru producția și infrastructura americană.
Costuri Crescute și Lipsa Alternativelor Viabile
Tariful propus ar crește inevitabil costurile de producție pentru producătorii din sectoare critice precum construcțiile, bunurile electronice și automobilele. Grace Zwemmer, economist asociat la Oxford Economics, a declarat că „toate aceste tarife majorează costurile și, prin urmare, afectează producția din aval”. Maurice Obstfeld, profesor de economie la UC Berkeley, a descris politica drept un „act destul de inutil de auto-vătămare”. Mai mult, absența unor substituenți viabili din punct de vedere economic pentru cupru reprezintă o provocare semnificativă; deși aluminiul poate servi drept alternativă, conductivitatea sa mai scăzută și inflamabilitatea crescută îi limitează aplicabilitatea în articole critice precum cipurile semiconductoare. În consecință, afacerile și consumatorii ar suporta probabil povara acestor costuri mai mari, ducând la un impact economic extins.
Obstacole în Creșterea Producției Interne
În ciuda scopului declarat al administrației de a stimula producția internă pentru securitatea națională, Statele Unite se confruntă cu limitări considerabile în capacitatea sa de a crește rapid producția de cupru. Națiunea importă în prezent peste 50% din necesarul său de cupru, în principal din țări sud-americane precum Chile, Canada și Peru, conform datelor US Geological Survey. Datele din industrie de la S&P Global Market Intelligence indică faptul că, în medie, durează aproximativ 32 de ani de la descoperirea cuprului exploatabil până la producția sa în SUA, ceea ce face o creștere rapidă a ofertei interne extrem de improbabilă. Această provocare structurală sugerează „nici o cale clară de îmbunătățire pentru anii următori”, conform lui Ole Hansen, șeful strategiei de mărfuri la Saxo Bank.
Justificarea Securității Naționale Sub Semnul Întrebării
Administrația Președintelui a inițiat o investigație conform Secțiunii 232 privind importurile de cupru, invocând vulnerabilități în lanțul de aprovizionare și o dependență tot mai mare de surse externe. Cu toate acestea, rațiunea de securitate națională pentru acest tarif a atras scepticism din partea experților economici. Profesorul Obstfeld a remarcat că existența numeroșilor furnizori străini, inclusiv aliați apropiați precum Canada, face ca afirmația privind securitatea națională să fie mai puțin convingătoare. Deși Departamentul Energiei (Energy Department) clasifică cuprul drept un „material critic” pentru energie, acesta nu s-a numărat printre cele 50 de minerale critice desemnate de US Geological Survey în 2022, complicând și mai mult justificarea administrației.
Stocurile Temporare și Riscurile Inflaționiste
În anticiparea tarifelor, cumpărătorii industriali și comercianții de pe Wall Street au accelerat semnificativ livrările de cupru către SUA, Morgan Stanley estimând că 400.000 de tone – aproximativ șase luni de cupru „suplimentar” – au ajuns în primele luni ale anului 2025. Deși acest stoc temporar ar putea „amortiza” piața inițial, acesta nu oferă o soluție pe termen lung la deficitul de aprovizionare subiacent. Economiștii, inclusiv Ewa Manthey, strateg de mărfuri la banca olandeză ING, avertizează că odată ce aceste rezerve sunt epuizate, dependența continuă de importuri sub un tarif de 50% ar putea declanșa o resurgere a inflației, crescând costurile pentru producătorii americani fără o alternativă internă suficientă.
În cele din urmă, tariful de 50% la cupru prezintă o dilemă economică complexă. Deși vizează fortificarea lanțurilor de aprovizionare americane și stimularea producției interne, realitățile imediate și pe termen lung sugerează potențialul unei perturbări economice semnificative, inclusiv prețuri mai mari pentru consumatori și o creștere încetinită în diverse industrii. Politica subliniază o tensiune între măsurile protecționiste imediate și realitățile care necesită timp pentru dezvoltarea unei producții interne robuste de resurse.