Adesea, oamenii asociază greșit diverse concepte datorită numelor, caracteristicilor sau structurilor similare. Un exemplu relevant este confuzia frecventă dintre limbajele de programare Java și JavaScript.
Similitudinea numelor Java și JavaScript poate crea confuzie în rândul multora. Dar sunt ele comparabile în termeni de aplicații, structură sau funcționalități?
Sau este doar o neînțelegere cauzată de numele lor asemănătoare?
Să analizăm aceste aspecte.
Java
Java este un limbaj de programare de nivel înalt, bazat pe clase, orientat pe obiecte. Este un limbaj de programare cu scop general, codul compilat Java putând fi executat pe orice sistem. Java se remarcă prin independența sa față de platformă, aderând la principiul „Scrie o dată, rulează oriunde”. Singurul element necesar pentru execuția codului este JRE (Java Runtime Environment).
Java se numără printre cele mai populare limbaje de programare, atrăgând dezvoltatori prin diversele sale caracteristici. În prezent, peste 3 miliarde de dispozitive funcționează cu ajutorul Java.
Caracteristici
Fiecare limbaj de programare prezintă caracteristici unice și comune. Iată câteva dintre caracteristicile distinctive ale Java:
Orientare pe obiecte
Java este un limbaj de programare complet orientat pe obiecte. Urmează modelul obiect, considerând totul ca obiecte. Această paradigmă de programare orientată pe obiecte facilitează rezolvarea unei game largi de probleme.
Independența de platformă
Așa cum am menționat anterior, Java se distinge prin independența sa de platformă. Codul Java poate fi executat pe orice sistem, utilizând mediul JRE.
Performanță ridicată
Java folosește compilatorul JIT (Just-in-Time), care contribuie la performanța ridicată a execuției codului Java. Limbajul combină atât compilarea, cât și interpretarea, rezultând o funcționare mai rapidă în comparație cu multe alte compilatoare și interpretoare.
Multi-threading
Multi-threading-ul permite executarea simultană a mai multor sarcini, economisind timp prețios. În codul Java, multi-threading-ul poate fi utilizat pentru a descompune o sarcină complexă în unități mai mici, accelerând finalizarea acesteia.
Scurt Istoric
Java a fost creat de Sun Microsystems în 1995. Inițial, limbajul se numea Oak. Numele a fost schimbat în Java de către Dr. James Gosling și echipa sa, din cauza existenței unei companii cu același nume, Oak.
Aplicații
Java poate fi utilizat în dezvoltarea a 4 tipuri principale de aplicații:
Să le analizăm pe rând.
#1. Aplicații autonome
Aplicațiile autonome, cunoscute și ca aplicații desktop, sunt folosite zilnic de majoritatea dintre noi, de la browsere și software de productivitate, la aplicații media și jocuri.
Setul de instrumente Java Swing este utilizat pentru a crea aplicații desktop bazate pe Windows. Cadrul de aplicații multiplatformă QT este folosit pentru dezvoltarea aplicațiilor desktop bazate pe Ubuntu, iar Qt Jambi este special conceput pentru aplicațiile Java bazate pe QT.
#2. Aplicații Web
Aplicațiile web joacă un rol important în viața noastră de zi cu zi. Exemplele includ Twitter, YouTube sau WordPress. Java oferă diferite cadre, cum ar fi Spring, Hibernate, Servlet, care ajută la crearea de aplicații web.
#3. Aplicații Enterprise
Aplicațiile enterprise sunt aplicații complexe care gestionează volume mari de date și un număr mare de utilizatori, necesitând măsuri de securitate solide. Aplicațiile bancare sunt un exemplu tipic de aplicații enterprise, putând fi dezvoltate în Java folosind EJB (Enterprise Java Bean).
#4. Aplicații mobile
Întregul sistem Android a fost creat pe baza limbajului Java. Deși există mai multe cadre multiplatformă, Google recomandă în continuare Java pentru dezvoltarea aplicațiilor Android, prin utilizarea Java și a Android Studio.
JavaScript
JavaScript este un limbaj de programare ușor, interpretat sau compilat în timp real, și este unul dintre cele mai populare. Alături de HTML și CSS, JavaScript este unul dintre limbajele fundamentale ale web-ului.
JavaScript a fost inițial cunoscut drept limbajul de scripting al web-ului. Cu toate acestea, mediile precum Node și Deno îi permit acum să funcționeze pe diverse platforme.
Este un limbaj de programare de nivel înalt, multi-paradigmă, dinamic și bazat pe prototipuri. JavaScript respectă specificațiile ECMAScript. Interacțiunea utilizatorilor cu orice aplicație web se realizează prin JavaScript, neexistând o alternativă directă în acest sens.
Caracteristici
Să analizăm câteva dintre caracteristicile JavaScript:
Dinamic
JavaScript nu are tipuri definite, ceea ce poate fi atât un avantaj, cât și un dezavantaj pentru dezvoltatori. Permite scrierea ușoară a codului, dar poate îngreuna depanarea. TypeScript, un superset al JavaScript, a fost creat pentru a adăuga tipuri.
Independența de platformă
JavaScript poate fi rulat în orice browser cu un motor JavaScript, dar și în diverse medii, folosind Node sau alte platforme JavaScript.
Asincron și sincron
JavaScript permite atât codificarea asincronă, cât și cea sincronă. Codul sincron execută instrucțiunile secvențial, una după alta. În schimb, codul asincron permite instrucțiunilor să ruleze fără a aștepta finalizarea instrucțiunilor anterioare.
Funcții
Funcțiile sunt un element fundamental al JavaScript, fiind puternice și flexibile. Oferă diverse sintaxe și moduri de a scrie funcții.
Browser
JavaScript permite controlul multor aspecte ale aplicațiilor web, de la manipularea DOM, la validările datelor, controlul tab-urilor browserului și modul ecran.
Scurt Istoric
JavaScript a fost creat de Brandan Eich în 1995, în perioada în care lucra la Netscape. Într-un timp record de 10 zile, acesta a reușit să dezvolte limbajul.
Inițial, JavaScript a fost numit Mocha, apoi LiveScript și ulterior JavaScript. Schimbarea numelui din LiveScript în JavaScript a avut loc datorită unui acord de licență între Sun și Netscape. Această schimbare poate fi privită ca o strategie de marketing, deoarece Java era un limbaj popular la acea vreme.
Ce este ECMAScript? Odată cu creșterea rapidă a JavaScript în primii doi ani de la lansare, Netscape nu a mai putut gestiona singur dezvoltarea și întreținerea limbajului. Astfel, Netscape a cedat controlul ECMA (Asociația Europeană a Producătorilor de Calculatoare), care a preluat responsabilitatea specificațiilor lingvistice. Aceste specificații sunt cunoscute sub numele de ECMA-262 și ECMAScript.
Aplicații
JavaScript permite dezvoltarea unei varietăți de aplicații. Să le analizăm pe rând.
#1. Aplicații Web
Deoarece JavaScript a fost creat pentru web, nu este surprinzător faptul că poate fi utilizat pentru dezvoltarea de aplicații web. Cadrele precum React, Vue și Angular facilitează dezvoltarea de aplicații web, fiind scrise în totalitate în JavaScript.
#2. Aplicații autonome
Electron este un cadru multiplatformă pentru dezvoltarea aplicațiilor desktop, care permite utilizarea HTML, CSS și JavaScript. Github a creat și întreține Electron. VS Code, editorul preferat de mulți dezvoltatori JavaScript, este dezvoltat folosind tot JavaScript.
#3. Aplicații mobile
JavaScript poate fi utilizat și pentru dezvoltarea de aplicații mobile. Deși nu este la fel de eficient ca Java, cadre precum React Native și Ionic permit crearea de aplicații mobile multiplatformă.
#4. Jocuri
JavaScript poate fi folosit pentru a dezvolta jocuri atât pentru mobil, cât și pentru browser. Diverse motoare JavaScript, cum ar fi Phaser, Pixi.js, Babylon.js, sunt disponibile pentru dezvoltarea de jocuri multiplatformă.
Java vs. JavaScript
Ați observat vreo similitudine sau vreo relație între Java și JavaScript?
Probabil că nu, cu excepția acordului dintre companiile lor. Aceasta este, într-adevăr, singura legătură dintre Java și JavaScript. Din punct de vedere al semanticii, sintaxei și al altor caracteristici, cele două limbaje sunt complet distincte.
Cod
Să analizăm cum arată programul „Hello, World!” în ambele limbaje.
Java
class Main {
public static void main(String[] args) {
System.out.println("Hello, World!");
}
}
JavaScript
alert("Hello, World!");
console.log("Hello, World!");
Comparând programele Java și JavaScript, se observă diferențele majore dintre cele două limbaje.
Convenția de denumire
Atât Java, cât și JavaScript utilizează convenția de denumire camelCase ca standard.
Deși putem compara caracteristicile Java și JavaScript, este important de reținut că aceste caracteristici sunt comune multor limbaje de programare. În esență, scopul, modalitatea de creare și utilizarea Java și JavaScript sunt complet diferite.
Concluzie
După cum s-a demonstrat, nu există similarități semnificative între Java și JavaScript. Sunt două limbaje total diferite, fiecare excelând în domeniul său. Confuzia legată de numele similar este frecventă. Ambele limbaje sunt populare și influente. Există chiar un site dedicat, JavaScriptNu EsteJava, care subliniază diferența fundamentală dintre cele două limbaje.
Spor la învățat! 🙂