Înțelegerea diferitelor tipuri de testare a aplicațiilor

Evaluarea performanței, a funcționalității și a altor aspecte esențiale vă permite să identificați diversele neajunsuri ale aplicației dumneavoastră și să îmbunătățiți gradul de utilizare, securitatea, stabilitatea, performanța și eficiența acesteia.

Prin depistarea rapidă a problemelor, puteți implementa corecții prompte, asigurând o calitate superioară a aplicației.

Acest lucru vă permite să dezvoltați aplicații de înaltă calitate pentru clienții sau utilizatorii dumneavoastră, care vor fi încântați să le folosească fără impedimente. În consecință, lansarea aplicației va fi un succes, iar toate eforturile depuse în conceptualizare, planificare, execuție și implementare vor fi în cele din urmă recompensate.

Cu toate acestea, testarea unei aplicații este un domeniu vast, deoarece există numeroase aspecte ale unei aplicații care trebuie verificate pentru a garanta o funcționare optimă. Este necesar să evaluați dacă funcțiile se comportă corect, să analizați interfața, să evaluați performanța și așa mai departe.

Prin urmare, este crucial să înțelegeți diferitele tipuri de testare a aplicațiilor.

Și noi suntem aici pentru a oferi o imagine de ansamblu completă!

Așadar, haideți să analizăm câteva noțiuni fundamentale înainte de a explora tipurile de testare a aplicațiilor.

Ce presupune testarea aplicațiilor?

Testarea aplicațiilor reprezintă procesul de evaluare a software-ului, utilizând scripturi pentru a identifica erori într-o aplicație și pentru a optimiza performanța, funcționarea, stabilitatea și alte elemente critice ale acesteia.

Acest demers contribuie la sporirea calității aplicației, maximizând în același timp randamentul investiției (ROI) și reducând efortul, timpul și costurile de dezvoltare. Se asigură că toate segmentele unei aplicații funcționează corect și eficient, oferind o experiență excepțională utilizatorilor.

Testarea aplicațiilor examinează întregul sistem, inclusiv fiecare modul, cod, funcționalitate și componentă pentru a descoperi defecte. Există o diversitate de tipuri de testare a aplicațiilor, cum ar fi testarea performanței, testarea funcționalității, testarea la încărcare, testarea interfeței utilizatorului etc.

În procesul de testare a aplicațiilor, sunt implicați mai mulți profesioniști, cum ar fi testeri, manageri, dezvoltatori și utilizatori finali. În plus, un ciclu de viață al testării unei aplicații include etape precum:

  • Analiza cerințelor de testare
  • Planificarea și designul testelor
  • Execuția
  • Analiza rezultatelor
  • Raportarea defectelor

Diferitele categorii de testare a aplicațiilor

Testarea aplicațiilor este, în general, clasificată în două categorii majore:

  • Testare funcțională
  • Testare nefuncțională

Să analizăm în detaliu fiecare categorie și tipurile sale.

Testarea funcțională

Testarea funcțională se referă la evaluarea unei aplicații din perspectiva aspectelor sale funcționale. Verifică fiecare funcționalitate a aplicației pentru a garanta că totul operează conform specificațiilor. Testarea funcțională poate fi executată cu ajutorul instrumentelor de automatizare sau manual.

Principalele tipuri de testare funcțională includ:

#1. Testarea unitară

Testarea fiecărui modul sau componentă a unei aplicații pentru a valida funcționarea corectă este definită ca testare unitară. Aceasta necesită cunoștințe de programare, motiv pentru care este executată de programatori, nu de testeri. Acest test este riguros, necesitând o analiză atentă a fiecărui modul și codul său, precum și dezvoltarea posibilă a driverelor de testare.

Testele unitare se realizează atât manual, cât și cu instrumente automate, oferind o acoperire maximă și performanță de testare. Printre instrumentele disponibile pentru testarea unitară se numără NUnit, JUnit, PHPUnit, TestNG și altele.

#2. Testarea de integrare

După integrarea modulelor, este esențial să verificați dacă acestea funcționează corect în combinație, deoarece integrarea mai multor module poate genera erori. Testarea fiecărui modul integrat al unei aplicații pentru a evalua funcționalitatea combinată este cunoscută ca testare de integrare.

Testarea de integrare verifică modulele, adesea aplicații sau module de cod, într-o rețea specifică. Se aplică în special sistemelor distribuite și aplicațiilor client-server. Aceasta necesită mai puține teste comparativ cu testarea unitară și poate utiliza abordări diferite, cum ar fi abordarea de sus în jos, tip sandviș sau de jos în sus.

Instrumente utile pentru testarea de integrare includ Selenium, Protractor, IBM Rational Functional Tester și altele.

#3. Testarea sistemului

Testarea sistemului este concepută pentru a evalua funcționalitatea întregului sistem în conformitate cu cerințele clientului. Aceasta acoperă toate componentele sistemului în ansamblu, având ca obiectiv furnizarea unei aplicații conform specificațiilor.

Testarea sistemului este un tip de testare black-box, denumită și testare end-to-end, aplicabilă unei aplicații sau unui sistem complet integrat. Verifică fiecare input în detaliu pentru a garanta că obțineți rezultatul dorit.

Instrumente populare pentru testarea sistemului sunt Cucumber, Karma, Jasmine și altele.

#4. Testarea corectitudinii

Testarea corectitudinii este folosită pentru a determina dacă o versiune nouă a aplicației funcționează corect și dacă este potrivită pentru teste mai ample. Se efectuează pe aplicații stabile pentru a verifica dacă modificările sau corecțiile de defecte nu afectează funcționalitatea de bază a aplicației după testarea de regresie.

Dacă aplicația eșuează la prima utilizare, înseamnă că nu este suficient de stabilă pentru teste suplimentare. În acest caz, va trebui să corectați aplicația și să o stabilizați pentru teste ulterioare.

Testarea corectitudinii se realizează manual, analizând comportamentul unei aplicații după modificarea unei anumite părți.

#5. Testarea „fumului”

Atunci când echipa de dezvoltare furnizează o nouă versiune a aplicației, echipa de testare verifică versiunea pentru a se asigura că nu mai există probleme majore și că aplicația este stabilă pentru teste amănunțite.

Dacă echipa de testare detectează că funcționalitatea de bază a aplicației este afectată în faza inițială, poate respinge noua versiune, informând echipa de dezvoltare. Aceasta se efectuează înainte de o testare detaliată de regresie sau funcțională a build-ului pentru a respinge aplicațiile defectuoase și pentru a economisi timpul echipei QA de testare și instalare a aplicației.

Testarea „fumului” se poate realiza atât manual, cât și cu instrumente de automatizare, cum ar fi Selenium.

#6. Testarea interfeței

Modul în care diferitele componente ale unei aplicații, cum ar fi baza de date, serverul etc., comunică între ele, poate influența performanța generală și, prin urmare, interfața trebuie verificată.

Testarea unei aplicații pentru a verifica dacă componentele comunică eficient și schimbă corect datele se numește testarea interfeței. De asemenea, verifică gestionarea erorilor pentru a garanta că fiecare componentă funcționează fără probleme și interacționează corect cu celelalte componente.

În plus, testarea interfeței evaluează dacă ați testat tot software-ul și hardware-ul suportat și dacă documentele conexe acceptă diverse platforme. De asemenea, examinează dacă securitatea este menținută în timpul interacțiunii componentelor și cât de eficient gestionează aplicația defecțiunile rețelei.

Unele instrumente de testare a interfeței includ Fiddler, Rest Assured, Postman și altele.

#7. Testarea de regresie

Testarea unei aplicații complete pentru a verifica funcționarea după modificarea oricărei funcționalități, componente sau modul este cunoscută ca testare de regresie. Aceasta are ca scop garantarea faptului că funcționalitățile existente ale aplicației nu sunt afectate de noile modificări.

Există o gamă largă de instrumente pentru testarea de regresie disponibile pe piață, cum ar fi Subject7, TestSigma, Testimony, TestComplete și altele.

#8. Testarea alfa

Testarea alfa identifică toate defectele, erorile și problemele într-o aplicație înainte de lansarea sa pe piață pentru consumatori sau clienți. Această testare garantează o aplicație fără erori pentru utilizatori, evaluând calitatea și pregătirea pentru testarea beta.

Testarea alfa se desfășoară în incinta dezvoltatorului sau intern într-un mediu virtual care simulează un mediu real de utilizator. Aceasta este efectuată spre sfârșitul dezvoltării aplicației, înaintea testării beta.

Pentru testarea alfa se pot utiliza instrumente precum QA Mentor, SoapUI și altele.

#9. Testarea beta

Testarea beta este executată de client sau de un grup limitat de utilizatori în mediul real pentru a verifica funcționalitatea generală, utilizabilitatea și performanța unei aplicații înainte de lansarea pentru uz public. Se efectuează după testarea alfa.

Testarea beta verifică dacă aplicația are erori, rulează corect, funcționează optim și este ușor de utilizat. Echipa de dezvoltare colectează feedback de la utilizatori pentru a îmbunătăți zonele cu deficiențe. Astfel, pot face modificări cu ușurință pentru a-i îmbunătăți funcționalitatea, performanța, securitatea și gradul de utilizare.

Este posibil să fi auzit de versiunile beta ale unor aplicații; aceasta înseamnă că aplicația este în proces de testare beta. Când testul este finalizat și aplicația este îmbunătățită, aceasta este lansată pentru uz public. Instrumente pentru testarea beta sunt TestRail, UberTesters, TestFairy, Zephyr și altele.

Testarea nefuncțională

Testarea nefuncțională se referă la evaluarea aspectelor non-funcționale ale unei aplicații, cum ar fi gradul de utilizare, performanța, securitatea etc. Acestea sunt realizate după testele funcționale.

Scopul testării nefuncționale este de a îmbunătăți calitatea unei aplicații, asigurându-se că aceasta funcționează bine și oferă o experiență optimă pentru utilizator. În general, aceste teste nu se efectuează manual; necesită instrumente de automatizare.

Să explorăm câteva tipuri de testare nefuncțională pentru aplicațiile dumneavoastră.

#1. Testarea performanței

Testarea performanței evaluează dacă o aplicație funcționează conform cerințelor. Aceasta indică dacă performanța aplicației are probleme care o încetinesc sau o împiedică să funcționeze optim.

Prin înțelegerea problemelor de performanță prin acest tip de testare, veți putea îmbunătăți viteza aplicației, timpul de răspuns, utilizarea resurselor, debitul și altele.

Pentru a evalua performanța aplicației, puteți utiliza instrumente de testare a performanței, cum ar fi Rational Performance Tester, Apache JMeter, LoadNinja și altele.

#2. Testarea la sarcină

Testarea la sarcină este un subdomeniu al testării performanței, care evaluează cantitatea de sarcină pe care o aplicație o poate suporta înainte ca performanța acesteia să înceapă să se deterioreze.

Această testare se efectuează prin rularea diferitelor teste de sarcină pentru a cunoaște capacitatea maximă a aplicației sub o anumită sarcină. De asemenea, evaluează problemele care pot cauza degradarea performanței aplicației.

Utilizarea unor instrumente de testare la sarcină, cum ar fi WebLOAD, LoadRunner, vă pot ajuta să determinați capacitatea de sarcină a aplicației.

#3. Testarea la stres

Dacă un sistem sau o aplicație este supus la stres dincolo de capacitatea sa, este important să se cunoască momentul și modul în care se blochează. Acest tip de testare se numește testare la stres. Se efectuează în condiții de încărcări masive, cum ar fi depășirea capacității de stocare a aplicației, încărcări mari ale bazei de date, furnizarea continuă de input și altele.

Testarea la stres are ca scop evaluarea stabilității și fiabilității unei aplicații, astfel încât să demonstreze rezistență chiar și în timpul utilizării maxime. Măsoară capacitatea de gestionare a erorilor și rezistența aplicației la sarcini grele, asigurând că nu se prăbușește în astfel de condiții.

Instrumente precum NeoLoad, JMeter, LoadView, StressStimulus sunt utile pentru testele de stres.

#4. Testarea la volum

Testarea la volum este un tip de testare a performanței în care o aplicație este supusă unor cantități mari de date pentru a evalua timpul de răspuns și comportamentul. Sunt oferite volume mari de date din baza de date a unei aplicații, deoarece acestea afectează viteza de procesare și timpii de răspuns. Este denumită și testarea la inundații.

Astfel, puteți verifica cât de eficientă este aplicația în gestionarea unor cantități mari de date, detectând în același timp problemele care reduc performanța aplicației. Identificarea problemelor ajută la remedierea rapidă a acestora și la optimizarea performanței.

Echipele de testare a performanței efectuează teste de volum, iar instrumentele ce pot fi utilizate includ DbFit, NoSQLMap, HammerDb și altele.

#5. Testarea securității

Evaluarea unei aplicații pentru a verifica cât de sigură este aceasta împotriva amenințărilor externe și interne este definită ca testare a securității. În acest context, amenințările pot fi programe malware, atacuri DDoS, viruși și alte amenințări cibernetice de la agenții interni ai unei organizații sau de la atacatori externi.

Testarea securității evidențiază, de asemenea, capacitățile de autentificare și autorizare ale unei aplicații și dacă acestea sunt suficient de sigure. Ajută la identificarea vulnerabilităților și a lacunelor de securitate prin care amenințările se pot infiltra în aplicație. În consecință, puteți remedia aceste probleme și acoperi lacunele pentru a asigura securitatea aplicației.

În plus, testarea securității vă ajută să înțelegeți comportamentul aplicației în caz de atac sau programe malware și capacitatea sa de a se recupera după un atac și după operațiuni de întreținere.

Testarea securității este realizată de obicei de o echipă de testare specializată, unde diverse tipuri de hacking sunt aplicate aplicației pentru a verifica securitatea. Instrumente precum ImmuniWeb, Wapiti, Acunetix, Google Nogotofail pot fi folosite pentru testarea securității.

#6. Testarea compatibilității

Utilizatorii utilizează acum diverse platforme, cum ar fi iOS, Android, Mac, PC, Linux, browsere și configurații. Prin urmare, este esențial să cunoașteți compatibilitatea aplicației dvs. cu diferite platforme.

Tipul de testare care evaluează modul în care o aplicație rulează și se comportă sub diferite platforme, servere web, medii de rețea și configurații hardware se numește testare de compatibilitate. Aceasta garantează că o aplicație funcționează corect, cu performanțe optime pe diverse browsere, configurații, baze de date și versiuni software.

Puteți utiliza instrumente precum HeadSpin, care vă permite să executați de la distanță teste pe diferite browsere, pe mii de dispozitive reale din cloud. Utilizatorii pot evalua cu ușurință capacitatea de răspuns a aplicației mobile sau a site-ului web și pot chiar testa elemente de performanță vitale, cum ar fi testarea la sarcină în medii reale, pentru rezultate precise.

Avantaje:

  • Testați pe mii de dispozitive reale pentru o precizie de 100%.
  • Marcați și partajați erorile cu integrări, cum ar fi JIRA, Slack, Trello
  • Verificați și evaluați calitatea audio la nivel global pentru aplicațiile activate vocal și pentru streaming audio. Previzualizați aplicațiile și monitorizați experiența audio în timp real.

Alte instrumente includ CrossBrowserTesting, LambdaTest și Experitest.

#7. Testarea fiabilității

Testarea fiabilității este procesul de evaluare a unei aplicații pentru a verifica dacă aceasta poate funcționa fără erori pentru o perioadă determinată într-un mediu specific. Scopul este de a asigura că aplicația este suficient de fiabilă și fără erori pentru a-și îndeplini rolul fără probleme.

Acest test vă va indica dacă vă puteți baza pe aplicația dvs. pentru a obține rezultatul dorit de fiecare dată când o utilizați. De exemplu, evaluarea probabilității ca un computer să funcționeze timp de șapte ore fără a se bloca.

Testarea fiabilității va identifica defecțiuni repetate, frecvența defecțiunilor într-un anumit interval de timp și cauzele acestora, facilitând remedierea rapidă. Poate include testarea la sarcină a aplicației, testarea regresiei și testarea funcțiilor.

Instrumente precum RCM, Weibull++, SOFTREL pot fi utilizate pentru testarea regresiei.

#8. Testarea gradului de utilizare

Testarea gradului de utilizare înseamnă evaluarea ușurinței de utilizare a unei aplicații. Aceasta evaluează cât de simplu poate un utilizator să înțeleagă și să utilizeze aplicația fără impedimente. Dacă întâmpină probleme sau dificultăți în utilizarea aplicației, acestea trebuie documentate.

În general, testarea gradului de utilizare verifică navigarea aplicației, asigurându-se că utilizatorul ajunge cu ușurință la destinația dorită în aplicație și își îndeplinește sarcinile fără probleme.

Pentru testarea gradului de utilizare, unui grup limitat de utilizatori sau clientului i se solicită să utilizeze aplicația. În acest moment, veți analiza modul în care aceștia interacționează cu aplicația și dacă au nevoie de asistență. Documentarea feedback-ului vă va ajuta să îmbunătățiți experiența utilizatorului.

Unele instrumente pentru testarea gradului de utilizare includ CrazyEgg, Optimize, TryMyUI și altele.

#9. Testarea de acceptare

Testarea de acceptare reprezintă ultima fază de testare a aplicației. Aceasta este executată de utilizatorul final sau client pentru a valida dacă aplicația respectă toate criteriile specificate, cum ar fi preferințele și cerințele.

Clientul dvs. va accepta aplicația dezvoltată dacă funcțiile, funcționalitatea, gradul de utilizare și performanța acesteia corespund nevoilor sale. În caz afirmativ, aplicația este aprobată pentru lansare. Dacă, însă, clientul este nemulțumit de ceva sau consideră că anumite aspecte ar trebui îmbunătățite, vă poate solicita modificarea corespunzătoare.

De ce sunt necesare diferite tipuri de testare a aplicațiilor?

Aplicațiile software au devenit esențiale în stilul de viață modern, atât în viața personală, cât și în cea profesională. Aveți nevoie de aplicații pentru cumpărături online, servicii bancare, divertisment, studii, munca de acasă, conferințe video cu echipa și așa mai departe.

Astfel, utilizatorii caută aplicații complet funcționale, care să le faciliteze viața și să ofere performanță, utilizare și funcționalitate de top, astfel încât să își poată efectua acțiunile dorite cu viteză, precizie și ușurință.

Această cerere vă obligă să dezvoltați aplicații care îndeplinesc toate aceste criterii pentru a încânta utilizatorii finali și a impulsiona afacerea. Testarea unei aplicații necesită evaluarea diferitelor aspecte ale sistemului, cum ar fi funcțiile, funcționalitatea, performanța, gradul de utilizare, interfața, fiabilitatea și altele.

Prin urmare, există numeroase tipuri de testare a aplicațiilor din care puteți alege, în funcție de cerințele specifice. Cunoașterea diferitelor tipuri de testare vă va ajuta să verificați cu precizie aplicația pentru parametrii necesari.

De exemplu, dacă doriți să înțelegeți cum funcționează aplicația dvs. pe Android, este necesar să efectuați teste de compatibilitate. Dar, dacă nu știți că există un astfel de test, cum veți reuși să-l executați?

Sper că ați înțeles ideea.

Efectuarea tipului ideal de testare a aplicației vă permite să optimizați aplicația exact pentru acel parametru specific. În mod similar, puteți efectua teste pentru orice fel de probleme care pot apărea. Astfel, aceasta va ajuta la:

  • Îmbunătățirea funcțiilor și funcționalității aplicației
  • Eliminarea bug-urilor cu ușurință
  • Sporirea performanței aplicației
  • Asigurarea securității aplicației
  • Creșterea compatibilității cu diverse platforme, configurații hardware și medii
  • Reducerea costurilor inutile
  • Îmbunătățirea gradului de utilizare
  • Sporirea fiabilității și stabilității aplicației
  • Optimizarea calității generale a aplicației

Concluzie

Pentru a dezvolta o aplicație de înaltă calitate, este esențial să verificați diversele sale aspecte, cum ar fi performanța, funcționalitatea, gradul de utilizare, stabilitatea, fiabilitatea și altele. De aceea, cunoașterea diverselor tipuri de testare a aplicațiilor este imperativă.

Informațiile de mai sus despre tipurile de testare a aplicațiilor vă vor ajuta să înțelegeți unde sunt aplicabile pentru a descoperi defectele în aplicațiile dvs. și pentru a le remedia prompt, în scopul de a oferi o aplicație ușor de utilizat, de calitate superioară, pe care utilizatorii o apreciază.

Ulterior, puteți explora instrumente de automatizare a testării aplicațiilor.