Un ciclu de viață al dezvoltării software (SDLC) bine implementat contribuie la crearea rapidă a unor soluții software de calitate superioară, respectând totodată bugetul alocat.
Această abordare eficientă reduce efortul și timpul echipei de dezvoltare, oferind clienților rezultate care depășesc așteptările.
Importanța de a înțelege și implementa corect SDLC derivă din complexitatea procesului de dezvoltare software, care include numeroase etape și subtilități. Aprofundarea cunoștințelor despre SDLC este esențială, deoarece orice etapă omisă sau neglijată poate afecta negativ produsul final și experiența utilizatorului.
Prin urmare, este crucial să acordați atenție întregului proces.
În acest articol, vom explora SDLC, etapele sale, modelele populare pe care le puteți adopta, precum și practicile recomandate. Vă invităm să rămâneți alături pentru a afla mai multe!
Ce reprezintă ciclul de viață al dezvoltării software (SDLC)?
Ciclul de viață al dezvoltării software (SDLC) este un proces structurat, care detaliază toate fazele necesare pentru a transforma o idee de software într-un produs final, de la concepție până la implementare și întreținere.
Acesta implică, în mod obișnuit, șapte etape distincte:
- Analiza cerințelor
- Planificare/Ideare
- Proiectare
- Dezvoltare
- Testare
- Implementare
- Operațiuni și Întreținere
SDLC oferă un cadru bine definit pentru fiecare fază, ajutând echipele de dezvoltare să planifice, să creeze, să testeze, să implementeze și să întrețină soluții software de înaltă calitate. Acest ciclu asigură respectarea cerințelor clientului și finalizarea proiectului în limitele de cost și timp stabilite.
Care sunt beneficiile implementării SDLC?
Utilizarea SDLC permite evaluarea și îmbunătățirea eficienței procesului de dezvoltare software. O analiză amănunțită a fiecărei faze maximizează eficiența, accelerează ritmul de lucru și reduce costurile.
Mai jos, vă prezentăm beneficiile SDLC în detaliu:
Obiective Precise
SDLC oferă un cadru de lucru cu obiective și planuri bine definite pentru fiecare etapă. Echipele IT, dezvoltatorii, designerii, testerii și alți membri ai echipei au sarcini clare și termene limită pentru livrabile. Trecerea la etapa următoare este permisă doar după finalizarea și aprobarea etapei curente.
Această structură asigură o finalizare sistematică a proiectului, evitând confuzia și risipa de resurse. De asemenea, menține toți membrii echipei informați despre stadiul actual al dezvoltării, promovând o comunicare transparentă și o contribuție eficientă din partea fiecăruia.
Proces Accelerat
Atunci când echipa cunoaște cu exactitate sarcinile viitoare, beneficiind de ghiduri detaliate, munca se desfășoară eficient, fără ezitări. Acest aspect facilitează un flux de lucru rapid și un proces de aprobare accelerat, permitând trecerea la etapele următoare.
Ca rezultat, întregul proces de dezvoltare software, de la construcție până la testare și implementare, este accelerat. În acest fel, produsul este lansat mai rapid pe piață, oferind un avantaj competitiv.
Costuri Reduse
În faza de planificare a SDLC, fiecărui proiect i se alocă o estimare a costurilor, incluzând resursele necesare: membrii echipei, timpul alocat, instrumentele necesare și alți factori relevanți.
Această estimare completă a costurilor, pentru fiecare etapă, permite echipei să își atingă obiectivele în limitele bugetului aprobat.
Produse de Înaltă Calitate
SDLC urmărește să livreze produse software de înaltă calitate, respectând în același timp bugetul și termenele limită stabilite.
Prin stabilirea unor obiective clare, alocarea resurselor adecvate și promovarea unei colaborări transparente, echipa poate dezvolta produse mai rapid. În plus, timpul alocat permite rafinarea produsului, optimizarea performanței, a caracteristicilor și funcționalităților. Toate aceste aspecte contribuie la livrarea unui produs excelent, apreciat de clienți.
Satisfacția Clientului
Satisfacția clientului este primordială. Prima etapă a SDLC presupune înțelegerea completă a cerințelor clientului, înainte de începerea dezvoltării și implementării.
Echipele au posibilitatea de a discuta în detaliu aceste cerințe și de a planifica eficient, asigurând că întregul proces de dezvoltare software este aliniat cu nevoile clientului. În consecință, produsul final va satisface așteptările. Prin respectarea metodologiei SDLC, se pot dezvolta aplicații de înaltă calitate, într-un timp scurt, oferind clienților o experiență pozitivă.
Cum funcționează SDLC?
Ciclul de viață al dezvoltării software structurează sarcinile esențiale pentru crearea, implementarea și întreținerea unei soluții software. Managerii pot aloca eficient timp, costuri și resurse între membrii echipei, asigurând finalizarea cu succes a fiecărei sarcini, în limitele bugetului și a termenului stabilit.
SDLC servește ca ghid pentru manageri, dezvoltatori, designeri, testeri și membrii echipei de operațiuni. Acesta include monitorizare periodică pentru a menține proiectul pe direcția corectă și pentru a garanta că rezultatele finale corespund așteptărilor clienților.
În multe echipe de dezvoltare software, fazele procesului SDLC sunt subdivizate în componente mai mici. De exemplu, planificarea poate include studii de piață și cercetări tehnologice. De asemenea, anumite etape pot fi combinate, cum ar fi dezvoltarea și testarea, pentru identificarea și rezolvarea simultană a problemelor.
Pentru a înțelege pe deplin funcționarea SDLC, vom analiza detaliat diferitele sale faze.
Care sunt cele șapte etape ale SDLC?
Cele șapte etape ale unui ciclu de viață al dezvoltării software (SDLC) sunt:
#1. Colectarea și analiza cerințelor
Înainte de a începe un proiect de dezvoltare software, este esențial să înțelegeți pe deplin obiectivele clientului. Un proces de dezvoltare bazat pe interpretări eronate sau instrucțiuni vagi poate duce la rezultate care nu corespund așteptărilor, generând pierderi de timp și resurse.
Pentru a evita aceste neplăceri, este important să colectați informații precise despre obiectivele, preferințele și așteptările clientului. În această fază, managerii de proiect și analiștii de afaceri se întâlnesc cu clientul pentru a înțelege în detaliu cerințele, discutând aspecte precum:
- Aspectul final al produsului software.
- Identitatea utilizatorului final.
- Scopul software-ului.
- Problemele pe care le rezolvă.
- Așteptările clientului de la proiect.
Și altele…
Pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare software, echipa trebuie să colaboreze îndeaproape cu clientul, solicitând feedback periodic și efectuând ajustări necesare, pentru a asigura că eforturile depuse sunt productive și că produsul final satisface nevoile clientului.
După ce au fost înțelese cerințele, analiștii evaluează fezabilitatea dezvoltării produsului din punct de vedere tehnic, operațional, economic, legal și temporal, clarificând eventualele neclarități. Apoi, dezvoltatorii creează o specificație a cerințelor software (SRS), care aliniază așteptările echipei, ale clienților și ale dezvoltatorilor.
#2. Planificare sau Ideare
Cu un SRS complet, echipa de dezvoltare software planifică cea mai eficientă modalitate de a atinge obiectivul de a crea software-ul. Scopul este de a optimiza procesul de creație, ținând cont de costuri, rapiditate și alți factori, respectând în același timp cerințele clientului.
În această etapă, echipa trebuie să ofere o estimare a costurilor, a cronologiei, a resurselor și a efortului necesar pentru finalizarea proiectului. Această fază se concentrează asupra evaluării fezabilității proiectului și a modului de realizare, fără a intra în detalii tehnice. De asemenea, se identifică riscurile și se planifică modalitățile de minimizare a acestora, precum și de asigurare a calității.
Astfel, se determină cea mai eficientă metodă de a dezvolta software-ul, cu cele mai mici riscuri, costuri și timp, obținând un nivel optim de productivitate.
#3. Proiectare
În această fază a SDLC, specificația software-ului este transpusă într-un plan de proiectare bine definit, cunoscut și sub denumirea de specificație de proiectare. Documentul este analizat de părțile interesate, care evaluează aspecte precum robustețea produsului, riscurile, modularitatea designului, cronologia și costul. Se oferă feedback și se efectuează ajustări.
Dezvoltatorii folosesc acest document pentru a crea arhitectura software, care reprezintă scheletul produsului, pe care se vor construi toate componentele în etapa următoare. Se planifică infrastructura software, interfața cu utilizatorul și arhitectura sistemului, asigurând acoperirea tuturor cerințelor funcționale și nefuncționale. Acest proces permite construirea fiecărei componente fără a necesita modificări costisitoare.
Pe lângă modulele arhitecturale, proiectarea include și reprezentarea fluxului de date și a comunicării în cadrul produsului, cu module externe sau terțe. De asemenea, este necesară definirea detaliată a designului intern al modulelor, acesta putând fi de două tipuri:
- Design de nivel scăzut (LLD): include logica funcțională a modulelor, detaliile interfeței, tabelele bazei de date, intrările și ieșirile, mesajele de eroare, problemele de dependență etc.
- Design de nivel înalt (HLD): conține numele și descrierea modulului, funcționalitatea acestuia, dependențele și relațiile de interfață dintre module, diagrama arhitecturii cu descrierea tehnologiei, tabelele bazei de date cu elemente cheie etc.
#4. Dezvoltare
După finalizarea documentului de proiectare, acesta este predat echipei de dezvoltare, care începe codificarea sursei. În această fază sunt create și asamblate toate componentele software.
Dezvoltatorii respectă liniile directoare interne și utilizează limbaje de programare, instrumente de depanare, interpretoare, compilatoare, instrumente de monitorizare, instrumente de securitate și instrumente DevOps. Această etapă nu se limitează doar la codificare; ea include implementarea codului pe infrastructură, rețele, servere sau platforme de găzduire web, precum AWS Elastic Beanstalk sau Azure App Service.
Multe organizații adoptă abordarea DevOps pentru a reduce discrepanțele dintre dezvoltarea tradițională a software-ului și operațiunile de gestionare. În această abordare, echipele de dezvoltare și operațiuni colaborează de la începutul proiectului, implementând procese continue de dezvoltare, integrare, testare, implementare, monitorizare și întreținere.
#5. Testare
Testarea
Verificarea funcționalității codului și identificarea erorilor sunt cruciale pentru a asigura calitatea produsului software. Din acest motiv, după finalizarea codificării, echipele de dezvoltare supun software-ul unor teste amănunțite ale componentelor și modulelor sale.
Având în vedere complexitatea software-ului, sunt utilizate diverse tipuri de testare. Testerii evaluează funcționalitatea, performanța, erorile și problemele existente, folosind metode precum:
- Testare funcțională: testare unitară, testare de sistem, testare de integrare, testare de interfață, testare de regresie, testare alfa, testare beta, testare de fum etc.
- Testare nefuncțională: testare de performanță, testare de stres, testare de încărcare, testare de volum, testare de compatibilitate, testare de securitate, testare de utilizare, testare de fiabilitate, testare de acceptanță etc.
Testarea software se poate efectua manual sau cu ajutorul instrumentelor specializate. Problemele identificate sunt raportate și corectate, într-un proces continuu, până când software-ul corespunde standardelor de calitate.
#6. Implementare
După finalizarea testării și corectarea problemelor, software-ul este pregătit pentru implementare în mediul de producție. Înainte de lansare, poate fi efectuată testarea de acceptanță a utilizatorilor, pentru a confirma îndeplinirea așteptărilor clienților, prin crearea unei replici pentru testare.
Echipa de dezvoltare va prelua feedback-ul clientului, efectuând eventualele îmbunătățiri necesare, și apoi va lansa produsul pe piață pentru utilizatorii finali.
#7. Operațiuni și Întreținere
Munca nu se încheie odată cu livrarea software-ului către client; monitorizarea, actualizarea și întreținerea continuă sunt esențiale pentru a asigura o funcționare optimă. Pentru a răspunde cerințelor în evoluție ale utilizatorilor și noilor riscuri de securitate, este necesară dezvoltarea continuă de funcționalități noi și îmbunătățite, alături de actualizări de securitate.
Echipa de operațiuni va monitoriza continuu funcționarea software-ului și va verifica eventualele probleme, raportând și diagnosticând imediat erorile identificate, pentru a menține calitatea produsului.
Modele SDLC Populare
Având în vedere complexitatea sistemelor informatice, interconectate cu diverse sisteme tradiționale oferite de furnizori diferiți, au fost create diverse modele SDLC, pentru a facilita gestionarea acestei complexități.
Acestea sunt:
Modelul Cascadă
Modelul Waterfall este cea mai veche și cea mai utilizată abordare a ciclului de viață al dezvoltării software. Se caracterizează prin simplitate și o desfășurare liniară, unde rezultatele obținute într-o fază sunt utilizate ca date de intrare în faza următoare. Trecerea la faza următoare are loc doar după finalizarea fazei anterioare.
Modelul include colectarea și analiza cerințelor, proiectarea sistemului, codificarea și implementarea, testarea, implementarea și întreținerea. Este adecvat pentru proiecte de lungă durată, cu cerințe clar specificate și proiecte critice, cum ar fi cele din industria spațială, unde perfecțiunea este mai importantă decât flexibilitatea.
Agil
În modelul Agile, proiectul este divizat în versiuni incrementale mai mici, lansate în iterații numite „sprinturi”. Fiecare sprint, care durează între două și patru săptămâni, este finalizat cu o versiune îmbunătățită a produsului. La sfârșitul fiecărui sprint, proprietarul produsului validează rezultatele, iar versiunea aprobată este lansată către client.
Acest model, popular în prezent, oferă rapiditate în crearea și implementarea produsului, precum și flexibilitate în adaptarea la schimbări.
Modelul Incremental sau Iterativ
Modelul incremental presupune împărțirea software-ului în module mai mici. Se creează inițial o funcție, care este testată și implementată. Apoi, se colectează feedback și se efectuează modificări necesare. După finalizarea unei funcții, se continuă cu următoarea.
Când toate funcțiile sunt create și rafinate, produsul este lansat complet. Modelul implică patru faze: inițiere, elaborare, construcție și tranziție, fiind adecvat pentru aplicații de mari dimensiuni.
Prototipare Rapidă
În acest model, se dezvoltă prototipuri înainte de crearea produsului propriu-zis. Prototipurile au funcționalități limitate, dar sunt suficiente pentru evaluarea nevoilor clienților, colectarea feedback-ului și îmbunătățirea produsului, până la validarea acestuia.
Procesul include colectarea cerințelor, proiectarea, prototiparea, evaluarea de către client, rafinarea prototipurilor și implementarea.
Modelul Spirală
Modelul în spirală al SDLC combină abordările prototip și iterative. Echipele urmează patru faze în iterații: planificare, evaluarea riscurilor, dezvoltare și evaluare, până la finalizarea produsului software care satisface cerințele și standardele de calitate ale clientului.
Acest model este ideal pentru proiecte mari.
Modelul V
Modelul de verificare și validare (Modelul V) implică fazele de dezvoltare și testare, desfășurate în paralel. Acesta este similar modelului Waterfall, cu excepția planificării și testării software-ului, care încep într-un stadiu incipient. Modelul include două părți:
- Faza de verificare: include analiza cerințelor, proiectarea sistemului și codificarea
- Faza de validare: include testarea unitară, testarea integrării, testarea sistemului și testarea de acceptanță
Modelul V este recomandat pentru proiecte mai mici, cu cerințe bine definite.
Modelul Big Bang
Acest model nu are un proces definit, necesitând puțină sau deloc planificare. Echipa analizează și implementează cerințele pe măsură ce acestea apar. Resursele sunt utilizate ca date de intrare, iar rezultatul s-ar putea să nu corespundă cerințelor. Acest model este adecvat pentru proiecte mici.
Lean
Metodologia lean este inspirată de principiile și practicile de producție lean. Aceasta încurajează echipele să optimizeze fluxul de lucru și să promoveze o cultură a îmbunătățirii continue. Principiile sale includ: reducerea risipei, decizii atente, amplificarea învățării, livrare rapidă, împuternicirea echipelor și abordarea holistică, cu integritate.
Practici Recomandate în cadrul SDLC
Profită de DevSecOps
- Integrează securitatea în codul tău și în întregul SDLC, prin adoptarea DevSecOps. Protejează infrastructura, containerele și dependențele.
- Actualizează cerințele de securitate, pentru a combate amenințările noi. Utilizază modelarea amenințărilor pentru a anticipa și elimina riscurile.
- Stabilește cerințe de proiectare sigure, cu standardizare, pentru dezvoltarea codului, și iterează pentru îmbunătățire continuă.
- Dacă utilizezi componente open-source, alege doar versiunile sigure. Utilizează, de asemenea, un instrument SCA performant sau un analizor de cod open-source pentru a verifica vulnerabilitățile componentelor.
- Implementează procese de revizuire a codului, pentru a verifica calitatea acestuia și a elimina vulnerabilitățile. Utilizează un instrument SAST în acest scop.
- Pregătește un plan eficient de răspuns la incidente, pentru a combate riscurile și atacurile prin monitorizarea și remedierea regulată a problemelor. Efectuează teste de penetrare.
- Utilizează instrumente SDLC, precum Jira, Asana, Git, Trello, pentru a automatiza procesul de gestionare a dezvoltării software.
Concluzie
Ciclul de viață al dezvoltării software (SDLC) este un proces complet, care include diferite etape esențiale în dezvoltarea software-ului. Acesta prezintă în detaliu sarcinile implicate în fiecare fază: analiză, construcție, implementare și întreținere.
Printr-o implementare eficientă a SDLC, echipele pot produce software de înaltă calitate, satisfăcând așteptările clienților, în timp util și respectând bugetul alocat.