Ecranele OLED impresionează prin calitatea vizuală deosebită, dar costă semnificativ, iar un aspect mai puțin cunoscut este susceptibilitatea lor la fenomenul de „burn-in”, sau reținerea permanentă a imaginii. Cât de frecventă este această problemă și ar trebui să ne preocupe?
Ce presupune OLED Burn-in?
Abrevierea OLED provine din sintagma Organic Light Emitting Diode (diode organice emițătoare de lumină). Materialele organice folosite la crearea acestor panouri se degradează în mod natural în timp. Tehnologia OLED este auto-emisivă, ceea ce înseamnă că nu necesită un sistem de iluminare de fundal. Fiecare pixel emite propria lumină, aceasta atenuându-se treptat pe parcursul duratei de viață a dispozitivului.
Termenul „burn-in” OLED, sau retenția permanentă a imaginii, descrie acest proces de degradare treptată a pixelilor. Acest fenomen nu afectează exclusiv ecranele OLED; tehnologii precum CRT, LCD și plasma sunt, de asemenea, vulnerabile într-o anumită măsură.
Reținerea permanentă a imaginii pe afișajele OLED este rezultatul degradării inegale a pixelilor componenți. Problema apare când un grup specific de pixeli se degradează mai rapid comparativ cu cei învecinați.
Imaginile statice sau elementele grafice afișate constant pe ecran contribuie semnificativ la această problemă. Exemple relevante includ siglele televiziunilor afișate în colț, bannerele de știri în derulare sau zona unde apare tabelul de scor în timpul transmisiunilor sportive.
Totuși, este important de menționat că vizionarea unui eveniment sportiv timp de cinci ore nu va cauza automat „arderea” ecranului OLED. Însă, expunerea repetată a ecranului la conținut similar pe o perioadă extinsă ar putea conduce la această problemă.
Același principiu se aplică oricărui element static afișat pe ecran pentru perioade lungi. Interfața unui joc video, bara de activități din Windows, panoul de sosiri al unui aeroport – toate acestea pot contribui la „burn-in”.
Adaptați modul de vizionare
Dacă sunteți preocupat de fenomenul „burn-in”, ați putea lua în considerare alternative la ecranele OLED. Cu toate acestea, dacă sunteți atras de această tehnologie (și cine v-ar putea condamna?), puteți adopta anumite măsuri de precauție pentru a minimiza riscul.
În primul rând, adaptați-vă obiceiurile de vizionare. Această abordare permite o uzură mai uniformă a pixelilor, evitând solicitarea excesivă a unor zone specifice ale ecranului. Totuși, această necesitate poate face ca ecranele OLED să nu fie potrivite pentru anumite persoane.
De exemplu, dacă obișnuiți să lăsați televizorul deschis pe un canal de știri continuu, un ecran OLED ar putea fi o alegere nepotrivită. Același lucru se aplică dacă intenționați să folosiți un astfel de ecran ca monitor pentru calculator, unde sunt afișate pictograme și bare de activități statice pe perioade lungi. De asemenea, dacă jucați același joc video zilnic, un ecran OLED nu este cea mai bună opțiune.
În schimb, dacă vizionați o varietate de canale TV sau jucați o diversitate de jocuri video, un afișaj OLED ar putea fi o alegere potrivită. La fel, dacă nu lăsați imagini statice pe ecranul computerului pentru intervale prelungite, un OLED poate funcționa bine.
Pentru unii utilizatori, ideea de a trebui să „gestioneze” un televizor pentru a evita problema „burn-in” poate părea descurajantă. Nici prețul mai ridicat al ecranelor OLED în comparație cu panourile LCD nu este un argument în favoarea lor.
Pentru alții, însă, calitatea negrului profund și raportul de contrast (teoretic) infinit justifică acest efort.
Există o multitudine de factori de luat în considerare când decidem între un televizor OLED și unul tradițional cu iluminare LED. Spre exemplu, un panou OLED nu va atinge nivelul de luminozitate maximă specific celor mai strălucitoare televizoare cu LED-uri. Totuși, datorită nivelului de negru „perfect”, acest lucru nu este neapărat o problemă.
În plus, chiar dacă vizionați frecvent același tip de conținut, nu există o garanție că veți experimenta reținerea permanentă a imaginii. Chiar și în cazul unei uzuri inegale a pixelilor, aceasta poate fi dificil de observat în timpul utilizării normale.
Modelele de testare și ecranele de culoare uniformă sunt utile pentru identificarea fenomenului „burn-in”, dar nu reflectă neapărat experiența de vizionare uzuală.
Ecranele OLED actuale sunt mai rezistente la „burn-in”
LG Display este singura companie care produce panouri OLED. Dacă un televizor Sony sau Panasonic utilizează un panou OLED, acesta a fost fabricat tot de LG Display. De-a lungul timpului, compania a îmbunătățit procesul de fabricație pentru a produce ecrane mai rezistente și mai accesibile.
Ecranele OLED mai vechi utilizau pixeli colorați individuali. Totuși, producătorii au observat că subpixelii de diferite culori se degradează în ritmuri diferite, în special cei albaștri și roșii. LG Display a optat pentru utilizarea unei rețele de LED-uri albe, care îmbătrânesc în mod uniform. Filtrele colorate sunt apoi folosite pentru a crea cei patru subpixeli individuali: roșu, verde, albastru și alb.
Există, de asemenea, soluții software menite să combată această problemă, implementate de producătorii de televizoare, nu de producătorul panoului. De exemplu, televizoarele LG limitează luminozitatea în anumite zone ale ecranului care afișează pixeli statici, cum ar fi logo-urile sau interfețele din jocuri.
De asemenea, există tehnologia de deplasare a pixelilor, care mișcă ușor imaginea pentru a distribui uniform uzura și a evita suprasolicitarea anumitor pixeli. În plus, există rutine de „reîmprospătare a pixelilor” care se activează la anumite intervale de timp. Acestea măsoară tensiunea fiecărui pixel și încearcă să compenseze uzura neuniformă. Apoi, televizorul crește luminozitatea generală a ecranului pentru a echilibra diferențele.
Fiecare producător care utilizează panouri OLED dispune de propriile sale strategii, care sunt, în general, variații ale acelorași tactici, adaptate brandului specific.
În 2013, LG Electronics estima durata de viață a unui ecran OLED la 36.000 de ore. În 2016, compania a majorat această cifră la 100.000 de ore, echivalentul a 30 de ani de vizionare a televizorului timp de 10 ore pe zi. În contrast, panourile LCD cu iluminare de fundal LED au o durată de viață estimată între șase și zece ani, conform unui studiu.
Teste de „burn-in” oferă o imagine reală
În ianuarie 2018, RTINGS a inițiat teste de „burn-in” în condiții reale pe șase ecrane LG C7. Au utilizat o varietate de conținut pentru a simula ani de utilizare într-o perioadă scurtă. De asemenea, televizoarele au fost lăsate să funcționeze 20 de ore pe zi, fără a schimba conținutul afișat.
Rezultatele testelor, după un an, sunt prezentate în videoclipul menționat anterior. La momentul înregistrării videoclipului, televizoarele aveau aproximativ 9.000 de ore de funcționare. Aceasta ar corespunde la circa cinci ani de utilizare, cu o medie de cinci ore pe zi. Unele dintre televizoare, cum ar fi cel care afișa CNN, prezentau semne semnificative de „burn-in”.
Alte ecrane, cum ar fi cel care afișa jocul Call of Duty: WWII, nu prezentau semne de „burn-in”, chiar și folosind modele de testare. RTINGS a specificat că nu se așteaptă ca aceste rezultate să reflecte utilizarea reală a televizoarelor, deoarece consumatorii nu folosesc ecranele în acest mod constant.
Cu toate acestea, în anumite scenarii de utilizare, testul a confirmat că ecranele OLED reprezintă o alegere mai puțin potrivită:
„Televizoarele au funcționat acum peste 9.000 de ore (echivalentul a 5 ani de funcționare a câte 5 ore pe zi). Probleme de uniformitate au apărut pe ecranele care afișau meciuri de fotbal și jocul FIFA 18 și încep să se manifeste și pe ecranul care afișa transmisiunea NBC. Concluzia noastră rămâne aceeași, nu ne așteptăm ca majoritatea utilizatorilor care urmăresc conținut variat, fără elemente statice, să întâmpine probleme de ‘burn-in’ cu un televizor OLED.”
Pe canalul său de YouTube, HDTV Test, Vincent Teoh a realizat propriul test pe un ecran LG E8 (prezentat în videoclipul de mai jos). Deși testul a fost agresiv (televizorul a funcționat timp de 20 de ore pe zi), a fost totodată destul de reprezentativ pentru modul în care mulți utilizatori își folosesc televizoarele.
Teoh a vizionat, de asemenea, mai multe canale TV, schimbându-le la fiecare patru ore, pe o perioadă de șase luni.
După aproape 4.000 de ore de funcționare, ecranul nu a prezentat semne de reținere permanentă a imaginii. Deși este important să nu generalizăm dintr-un singur test, acest mod de utilizare este mult mai reprezentativ pentru felul în care majoritatea dintre noi utilizăm televizoarele.
De ce să alegem un ecran OLED?
Din punct de vedere al tehnologiei de afișare, ecranele OLED oferă o calitate vizuală superioară. Mulți specialiști susțin că cea mai recentă generație de ecrane OLED de la LG sunt cele mai performante televizoare disponibile pe piață, din punct de vedere al calității generale a imaginii. Datorită caracteristicii auto-emisive, ecranele OLED pot atinge niveluri perfecte de negru, oferind o imagine cu un contrast deosebit.
Deși televizoarele cu iluminare LED și reglare locală completă s-au îmbunătățit semnificativ, acestea folosesc în continuare „zone de luminozitate” relativ mari. Acest lucru poate crea un efect de „halo” în scenele cu contrast ridicat. Tehnologia Mini-LED se apropie de OLED prin creșterea numărului de zone de atenuare a luminii, dar pentru a concura cu adevărat cu OLED este nevoie de o tehnologie complet nouă, cum ar fi MicroLED.
Deoarece ecranele OLED sunt costisitoare, acestea sunt integrate doar în modelele premium. Achiziționarea unui televizor OLED presupune, de obicei, un procesor de imagine de top, o rată de reîmprospătare de 120 Hz pentru o imagine mai fluidă și HDMI 2.1 pentru jocuri de ultimă generație. Vă puteți aștepta ca performanța HDR să fie excelentă, chiar dacă afișajul nu atinge nivelurile de luminozitate de peste 1.000 de niți ale celor mai performante LCD-uri.
OLED nu este însă o tehnologie potrivită pentru toată lumea. Dincolo de aspectele legate de preț și potențialul de retenție a imaginii statice, aceste ecrane nu ating aceeași luminozitate maximă ca omologii lor cu iluminare LED. Dacă aveți o cameră foarte luminoasă, ați putea prefera un model mai luminos cu LED-uri. Pentru o cameră întunecată, unde se dorește o experiență cinematografică, ecranele OLED sunt, în prezent, cea mai bună opțiune.
Riscul de „burn-in” nu a dispărut complet. Totuși, nu mai reprezintă o problemă la fel de serioasă ca în trecut, datorită îmbunătățirilor aduse procesului de fabricație și sistemelor de compensare software. Dacă doriți să achiziționați un nou televizor în 2020, în special pentru a juca cele mai recente jocuri odată cu lansarea consolelor de generație nouă, un ecran OLED ar putea fi cea mai bună alegere.