DevOps devine din ce în ce mai mult o modalitate populară de a construi și implementa aplicații, ceea ce s-a tradus într-o cerere în creștere pentru profesioniștii DevOps.
Acest articol va acoperi unele dintre cele mai frecvente întrebări de interviu DevOps și răspunsurile acestora. Folosirea acestor întrebări ca bază pentru a studia vă poate crește șansele de a fi angajat sau, dacă sunteți un recrutor, vă pot ajuta în procesul de angajare.
Cuprins
Întrebări și răspunsuri frecvente la interviu DevOps
Ce este DevOps pentru tine?
DevOps este o abordare care vizează îmbunătățirea muncii de-a lungul ciclului de viață al dezvoltării software. Procesul DevOps este descris ca o buclă infinită, cuprinzând etapele de planificare, codificare, construire, testare, lansare, implementare, operare și monitorizare.
DevOps influențează ciclul de viață al aplicației pe parcursul fazelor sale de planificare, dezvoltare, livrare și operare. Fiecare fază depinde de celelalte, iar fazele nu sunt specifice unui rol. Într-o adevărată cultură DevOps, fiecare rol este implicat într-o anumită măsură în fiecare fază.
De ce este important DevOps?
Echipele care adoptă o abordare DevOps tind să își realizeze proiectele mai repede. În acest fel, erorile de comunicare sunt evitate, facilitând implementarea rapidă a îmbunătățirilor și a altor modificări necesare. Abordarea DevOps încurajează o mai mare colaborare între echipele de dezvoltare și operațiuni, unde obiectivele tuturor sunt mai aliniate. Puteți rezuma câteva dintre beneficii după cum urmează:
- Comunicare îmbunătățită
- Munca în echipă și coeziune
- Colaborare îmbunătățită
- Livrare mai rapidă a produselor de calitate
- Complexitate redusă și rezolvare rapidă a problemelor
- Scalabilitate și flexibilitate mai mari pentru a adăuga cod nou
- Medii de operare mai stabile
- Automatizare mai mare
- Reducerea costurilor și utilizarea resurselor
- Securitate prin instrumente integrate și automatizate
Care sunt sarcinile zilnice ale DevOps?
Unele dintre sarcinile zilnice pe care le-ați putea menționa sunt:
- Asigurați integrarea și implementarea continuă
- Atribuiți și comunicați sarcinile de îndeplinit
- Proiectați și comandați protocoale de testare
- Monitorizarea și colectarea infrastructurii și a parametrilor aplicațiilor
- Analiza rezultatelor obținute în fiecare fază de dezvoltare
- Reduceți rata de eroare și timpul de recuperare în caz de erori
- Reduceți timpul de livrare
Cum ajută DevOps dezvoltatorii?
Când este implementată o metodologie DevOps, dezvoltatorii nu mai trebuie să aștepte feedback din partea echipei de operațiuni pentru a remedia erorile din codul lor. Dar acum, ei pot rezolva aceste probleme mai repede, deoarece au feedback continuu cu privire la codul lor.
Ce este controlul versiunilor?
Controlul versiunilor este o practică care ne permite să ținem evidența modificărilor pe care le facem unui fișier sau unui set de fișiere în timp, astfel încât anumite versiuni să poată fi preluate ulterior. Un instrument de control al versiunilor ne permite să urmărim cu ușurință progresul activității de dezvoltare și să salvăm diferite versiuni ale codului sursă pentru a reveni la cea anterioară atunci când este necesar. Unul dintre cele mai utilizate instrumente în această etapă a dezvoltării software este Git.
Ce este CI/CD și care sunt beneficiile acestuia?
Integrare continuă (CI)
CI combină instrumente și practici care facilitează livrarea de software de înaltă calitate și rapidă. Astfel, blocajele sunt eliminate, iar problemele tehnice sunt evitate în fazele de lansare.
Livrare continuă (CD)
Această practică automatizează livrarea modificărilor de cod, asigurând că codul poate fi completat rapid în producție și că aplicațiile funcționează corect.
Implementare continuă (CD)
Spre deosebire de livrarea continuă, obiectivul acestei practici este că nu există nicio intervenție umană la implementarea software-ului în producție. Publicarea codului nou sau modificat în producție este automatizată.
CI/CD implementează DevOps pe tot parcursul ciclului de viață al aplicației. Aceste practici ajută la îmbunătățirea productivității în diferitele faze ale procesului de dezvoltare software prin eficientizarea și automatizarea acestora.
Ce este monitorizarea continuă
Monitorizarea continuă este o practică DevOps care implică monitorizarea, alertarea și luarea de măsuri atât asupra codului, cât și asupra infrastructurii. Astfel că problema care poate apărea în implementare este rapid detectată și identificată, reducând timpul de rezolvare a problemelor.
De ce este importantă testarea continuă?
Testarea continuă înseamnă automatizarea testelor devreme, treptat și adecvat în cursul dezvoltării. Este esentiala deoarece permite asigurarea calitatii codului. Erorile sunt detectate din timp, iar feedback-ul de cod se face mai rapid.
Explicați câteva tipuri de teste utilizate în DevOps?
Teste unitare
Ei testează o anumită bucată de cod în mod izolat. Testele unitare nu trebuie să fie conectate la baza de date, să folosească sistemul de fișiere, să vorbească cu sisteme externe sau să interacționeze cu componentele sistemului. Le permite să ruleze rapid și obțineți feedback rapid dacă modificările au rupt funcționalitatea existentă.
Teste de componente
Ei testează grupuri mari de caracteristici, astfel încât să poată identifica probleme ca acestea. Ele sunt, în general, mai lente, necesitând o configurație mai complexă și mai multe I/O conectarea la o bază de date, sistem de fișiere sau alte sisteme.
Teste de implementare
Astfel de teste verifică dacă implementarea a funcționat, cu alte cuvinte, că aplicația dumneavoastră este corect instalată, configurată, poate accesa orice servicii de care are nevoie și răspunde.
În afară de acestea, există și teste de exploatare și utilizare. Pentru a afla mai multe despre testare, consultați articolul despre tipurile de testare a aplicațiilor.
Ce este arhitectura de microservicii și prin ce diferă de arhitectura tradițională?
Metoda tradițională de scriere a software-ului este monolitică. Înseamnă că toate funcțiile unei aplicații sunt adunate într-un singur bloc. In cazul unor erori sau necesitati de actualizare, se analizeaza codul care guverneaza intregul produs.
Acesta generează opriri sau chiar blocări și reprezintă un mare pericol pentru conservarea codului. Pentru clienți, înseamnă pierderi și dureri de cap.
Într-o arhitectură de microservicii, funcțiile unei aplicații reprezintă un serviciu dezvoltat și integrat independent. Componentele sunt separate, dar lucrează împreună pentru a îndeplini sarcinile corelate.
În acest fel, fiecare serviciu independent rulează fără a interfera cu celelalte, ceea ce se aplică și în cazurile de defecțiune. Dacă o funcție eșuează, este posibilă reglarea acesteia fără a compromite funcționarea întregii aplicații.
Microservicii apar pentru a face DevOps și mai agil și eficient, accelerând dezvoltarea end-to-end și făcând aplicațiile și mai scalabile.
Ce este infrastructura ca cod?
Infrastructura ca cod este abordarea pentru definirea infrastructurii de calcul și rețea, care utilizează tehnici de gestionare a codului sursă și este tratată ca orice sistem software.
Acest cod poate fi păstrat în controlul sursei pentru a permite audibilitate și construcție reproductibilă, sub rezerva practicilor de testare și a disciplinei complete a livrării continue.
Infrastructura ca cod se bazează pe câteva practici:
- Utilizați fișiere de definiție
- Sisteme și procese auto-documentate
- Versiune toate elementele
- Testați continuu sistemele și procesele
- Mici modificări în loc de loturi
- Păstrați serviciile disponibile în mod continuu
Instrumentele de automatizare a construcției specifică modul în care ar trebui să fie construit software-ul (ce pași trebuie să fie făcut și în ce ordine) și ce dependențe sunt necesare (ce alt software trebuie să fie prezent pentru ca construcția să aibă succes).
Unele instrumente sunt mai potrivite pentru proiecte în limbaje de programare specifice, cum ar fi Maven și Apache’s Ant, care, în timp ce tehnologia poate fi utilizată cu alte limbaje, sunt folosite mai ales în proiecte Java. Altele, precum Hudson sau Jenkins, pot fi folosite mai pe scară largă cu diverse proiecte.
Ce este o conductă DevOps?
Conducta DevOps este un proces care cuprinde mai mulți pași înainte de lansarea unui nou software. Poate fi aplicat în toate fazele proiectului, de la integrare și testare până la livrare și implementare. În general, trece prin următoarele etape și echipe:
- Viziunea produsului: definește caracteristicile produsului;
- Echipa de dezvoltare: se dezvoltă iterativ și incremental;
- Domeniul de operare: implementează și menține medii stabile;
- Monitorizare și feedback: căutați să generați valoare și utilizarea de către client.
Care sunt diferitele etape ale unei conducte CI/CD?
Pașii care compun o conductă CI/CD sunt câteva sarcini grupate numite etapa pipeline. Pe scurt, acestea sunt:
- Compilare: etapa în care se întocmește cererea;
- Test: etapa în care este testat codul. Aici, automatizarea economisește timp și efort;
- Lansare: când aplicația este trimisă în depozit;
- Implementare: Codul este implementat în mediul de producție;
- Validare și conformitate: puteți utiliza instrumente de verificare a securității imaginilor, cum ar fi Clair, pentru a asigura calitatea imaginilor dvs. comparându-le cu vulnerabilitățile cunoscute (CVE).
Acestea sunt cele mai comune etape ale conductei DevOps. Cu toate acestea, fiecare companie are nevoile și pipelinele sale specifice.
Ce înseamnă virtualizarea platformei și care sunt beneficiile acesteia?
Virtualizarea platformei înseamnă simularea unui întreg sistem computerizat pentru a rula mai multe instanțe de sisteme de operare simultan pe o singură mașină fizică.
În această configurație, un monitor al mașinii virtuale (VMM) sau hypervisor, are controlul deplin asupra resurselor hardware ale mașinii fizice. Sistemele de operare invitate rulează în mașini virtuale, pe care VMM le gestionează. Virtualizarea mediului presupune simularea uneia sau mai multor mașini virtuale și a conexiunilor de rețea dintre ele.
Virtualizarea poate ajuta la reducerea timpului petrecut pentru implementare și a riscurilor asociate cu aceasta în mai multe moduri. Utilizarea mașinilor virtuale în implementare este de mare ajutor în realizarea unei gestionări eficiente a configurației pe verticală și orizontală în sistemele dumneavoastră.
În special, utilizarea virtualizării aduce următoarele beneficii:
- Răspuns rapid la cerințele în schimbare
- Consolidare
- Standardizare
- Ușurința de întreținere a liniilor de bază
Care este diferența dintre containere și mașini virtuale?
Atât Containerul, cât și VM-ul lucrează cu virtualizarea și izolarea mediilor pentru a promova procesarea independent de aplicații. Totuși, Containerele creează medii izolate în care diferite aplicații pot rula simultan, deoarece divizarea se face la nivelul resurselor disponibile, cum ar fi memoria și procesarea. Pe de altă parte, mașina virtuală permite unei mașini fizice să găzduiască altele cu sisteme de operare diferite, hard disk-uri și hardware independente de cele originale.
Care este principala diferență dintre Docker și Kubernetes?
Docker este unul dintre cele mai utilizate instrumente de containere DevOps. Se concentrează pe portabilitatea aplicațiilor, plasându-le în containere tehnologice și sisteme de ambalare și deplasându-le pe diferite platforme.
În același timp, Kubernetes este un instrument de orchestrare a containerelor care poate grupa containerele după categorizare logică. Poate fi implementat pe mai multe computere prin distribuție automată.
Citiți mai multe despre Kubernetes vs. Docher.
Care sunt unele valori de telemetrie în DevOps?
- Nivelul afacerii: exemplele includ numărul de tranzacții de vânzări, veniturile din tranzacții de vânzări, înscrierile utilizatorilor, rata de abandon și rezultatele testelor A/B.
- La nivel de aplicație: exemplele includ timpii de tranzacție, timpii de răspuns ale utilizatorilor și eșecurile aplicației.
- Nivelul infrastructurii: exemplele includ traficul serverului web, încărcarea procesorului și utilizarea discului.
- Nivelul software client: exemplele includ erori de aplicație, blocări și timpii de tranzacție măsurați de utilizator.
- Nivelul conductei de implementare: exemplele includ starea conductei de construcție (roșu sau verde pentru diverse suite de testare automate), modificarea termenelor limită de implementare, frecvențele de implementare, promovarea mediului de testare și starea mediului.
Ce tehnologii folosiți pentru a face DevOps?
Această întrebare își propune să știi ce tehnologii poți folosi pentru a implementa cultura DevOps în cadrul organizației. Unele dintre cele mai comune tehnologii pe care le poate folosi un DevOps sunt:
- Dezvoltare continuă: Git, SVN, Mercurial, CVS, Jira
- Integrare continuă: Jenkins, Bamboo, Hudson
- Dezvoltare continuă: Nexus, Archive, Tomcat
- Implementare continuă: Puppet, Chef, Docker
- Monitorizare continuă: Splunk, ELK Stack, Continuous Nagios
- Testare: Selenium, Katalon Studio
Povestește-ne despre experiența ta în gestionarea proiectelor DevOps
Abilitățile DevOps nu se referă doar la cunoștințe tehnice și necesită abilități umane și manageriale adesea întâlnite în rândul managerilor, directorilor de programe și managerilor de proiect.
Este esențial să știți cum să gestionați și să susțineți schimbarea, să oferiți o poartă de acces pentru a facilita transferul de noi versiuni de cod în partea operațiunilor, să evaluați și să monitorizați diferitele platforme și instrumente pentru măsurarea performanței și să analizați și să partajați rezultatele pentru a îmbunătăți livrările viitoare. , etc.
Abordați această întrebare cu metodologie și explicați călătoria dvs. în rezolvarea problemelor complexe. Cum intenționați să procedați pentru îmbunătățirea funcționării infrastructurilor? Cum plănuiți să colaborați cu dezvoltatorii front, middle și back-office? Ce instrumente de monitorizare stăpânești? De asemenea, luați în considerare împărtășirea experiențelor dvs. de rezolvare a conflictelor în cadrul echipei dvs.
Pentru a afla mai multe, vă recomandăm să vă înscrieți la unul dintre aceste cursuri DevOps.