Lumea jocurilor pe calculator este fascinată de un aspect la fel de mult ca și jocurile în sine: limbajul tehnic complex. Un jucător ar putea spune: „Monitorul meu are G-Sync, timp de răspuns de 1 ms GTG, un raport de aspect de 16:9 și, evident, suport HDR. Nici urmă de ghosting pe acest ecran!”
Dacă această declarație sună ca o înșiruire de cuvinte fără sens pentru tine, nu-ți face griji. Scopul acestui articol este să clarifice toți acești termeni tehnici și să te ajute să înțelegi ce este cu adevărat important pentru experiența ta de joc. Componentele PC-ului, cum ar fi procesoarele, plăcile grafice și plăcile de bază, vin cu propriul set de termeni specifici. Mulți dintre acești termeni pot fi ignorați, concentrându-te pe alegerea celei mai bune componente din categoria ta de preț.
Situația cu monitoarele este ușor diferită. Ele sunt dispozitive vizuale, iar percepția fiecăruia despre ceea ce arată bine variază. Unii pot considera anumite culori ca fiind prea șterse, în timp ce alții pot dori un contrast mai puternic. Chiar și tipul de placă grafică pe care o ai poate influența alegerea monitorului.
Având acestea în vedere, hai să explorăm universul tehnologiei monitoarelor.
Rata de reîmprospătare
Rata de reîmprospătare indică cât de repede poate un monitor să schimbe imaginea. Da, chiar și în această eră digitală, video-ul este încă o succesiune rapidă de imagini statice. Viteza de modificare a imaginii este măsurată în herți (Hz). Un monitor de 120 Hz, de exemplu, se reîmprospătează de 120 de ori pe secundă. Un monitor de 60 Hz se reîmprospătează de 60 de ori pe secundă, iar unul de 144 Hz o face de 144 de ori pe secundă.
Majoritatea monitoarelor de pe piață au o rată de reîmprospătare standard de 60 Hz. Însă, monitoarele de gaming avansate au rate de reîmprospătare de 120 sau 144 Hz. Cu cât rata de reîmprospătare este mai mare, cu atât jocul va fi redat mai fluid pe ecran, cu condiția ca placa ta grafică să țină pasul.
G-Sync și FreeSync
Tehnologiile Nvidia G-Sync și AMD FreeSync sunt strâns legate de rata de reîmprospătare. Fiecare producător de plăci grafice oferă propria versiune a tehnologiei cu rată de reîmprospătare variabilă (numită și sincronizare adaptivă). Aceasta permite plăcii grafice și monitorului să-și sincronizeze ratele de reîmprospătare, oferind o imagine mai uniformă și mai fluidă.
Când placa grafică generează mai multe cadre decât poate afișa monitorul, apare fenomenul de rupere a ecranului. Acesta se manifestă prin afișarea simultană pe ecran a unor porțiuni din imaginea curentă și a celei următoare.
Un exemplu de rupere a ecranului.
Această problemă nu doar că strică experiența de joc, dar poate provoca și dureri de cap sau greață, mai ales dacă ești sensibil la astfel de artefacte.
Prin urmare, sincronizarea adaptivă este benefică, dar necesită o placă grafică compatibilă. De obicei, posesorii de plăci Nvidia GeForce folosesc monitoare G-Sync, iar cei cu plăci grafice AMD Radeon utilizează FreeSync.
Însă, unele monitoare FreeSync sunt compatibile și cu G-Sync. Această veste este excelentă, deoarece monitoarele FreeSync tind să fie mai accesibile decât omologii lor G-Sync. Totuși, doar câteva monitoare FreeSync sunt certificate ca fiind „compatibile G-Sync”. De aceea, este esențial să consulți recenzii înainte de cumpărare, pentru a vedea cât de bine funcționează G-Sync pe un monitor FreeSync.
Întârzierea de intrare
Rata de reîmprospătare este doar un element dintr-o ecuație mai amplă. Întârzierea de intrare, un termen care poate crea confuzie datorită celor două sensuri, este o altă problemă de luat în considerare. Vestea bună este că ambele sensuri sunt ușor de înțeles.
Când majoritatea oamenilor vorbesc despre întârzierea de intrare, se referă la intervalul de timp dintre momentul în care apeși o tastă, dai click cu mouse-ul sau miști un controller și momentul în care acțiunea se reflectă pe ecran. Dacă nu există o întârziere perceptibilă, comenzile par să aibă efect imediat. Dacă există o întârziere, s-ar putea să apeși pe trăgaci și să dureze o fracțiune de secundă sau mai mult până când acțiunea are loc pe ecran. Acest lucru este dezavantajos, mai ales în jocurile competitive.
A doua definiție se referă la imagine. Întotdeauna există un mic decalaj între momentul în care semnalul video ajunge la monitor și momentul în care apare imaginea pe ecran. Aceste milisecunde sunt uneori denumite întârziere de intrare, dar denumirea corectă este de fapt întârziere de afișare.
Indiferent de denumire, rezultatul este că, într-un joc cu acțiune rapidă, inamicii pot ataca înainte să îi vezi, sau personajul tău se poate deplasa într-un loc nedorit înainte să-ți dai seama, ajungând astfel în situații nefavorabile.
O întârziere de intrare sau de afișare afectează negativ calitatea unui monitor, motiv pentru care producătorii nu menționează aceste valori pe paginile de produs. De asemenea, întârzierea de intrare nu depinde doar de monitor, ci și de sistemul tău și de setările grafice din joc, cum ar fi V-Sync.
Pentru a afla dacă un anumit monitor are o problemă majoră de întârziere de intrare sau afișare, caută recenzii online, de exemplu „întârziere de intrare [Nume monitor]”. Majoritatea monitoarelor sunt bune pentru uz general, dar pentru jocurile competitive, precum CS:GO, reducerea la minim a întârzierii de intrare este crucială.
Timp de răspuns
Pentru cei interesați, există o explicație detaliată despre timpul de răspuns. Pe scurt, timpul de răspuns indică timpul necesar pixelilor unui monitor pentru a schimba culoarea și se măsoară în milisecunde. Adesea se măsoară timpul necesar pentru tranziția de la negru la alb și înapoi. Uneori vei vedea mențiuni precum 4 ms (GTG). Asta înseamnă tranziția de la gri la gri. Monitorul începe cu o nuanță de gri și apoi trece printr-o serie de alte nuanțe de gri.
În general, un timp de răspuns mai mic este de preferat, deoarece înseamnă că pixelii se pot schimba suficient de repede pentru a afișa următorul cadru. Acest aspect este strâns legat de rata de reîmprospătare. Rata de reîmprospătare indică numărul de cadre pe care un monitor le poate afișa într-o secundă. Timpul de răspuns reprezintă viteza cu care pixelii se schimbă între cadre.
Jocurile multiplayer, cum ar fi Street Fighter, beneficiază de timpi de răspuns reduși.
Dacă pixelii nu trec rapid la următoarea imagine, apar artefacte vizuale, cunoscute sub numele de ghosting. În acest caz, obiectele pot apărea neclare, dublate sau pot avea o aură în jurul lor. Poți vizualiza un exemplu evident de ghosting într-un scurt videoclip YouTube.
Deși timpul de răspuns este important, din păcate, măsurătorile nu sunt standardizate. Prin urmare, este recomandat să faci cercetări – să citești recenzii și să verifici dacă alți utilizatori se plâng de ghosting pe monitorul dorit.
TN și IPS
În general, există două tipuri principale de tehnologii de panouri de afișare întâlnite la monitoare: twisted nematic (TN) și IPS (in-plane switching). Nu vom intra în detalii tehnice despre funcționarea lor. Important este că panourile TN oferă timpi de răspuns foarte buni, fiind preferate pentru gaming. Dezavantajul lor este că mulți utilizatori se plâng că culorile par mai șterse sau „spălate”.
De asemenea, ecranele TN au unghiuri de vizualizare mai reduse. Dacă nu stai în fața monitorului, vei observa o pierdere de detalii și anumite obiecte ar putea fi mai greu de distins, mai ales în scenele întunecate.
Părerile sunt împărțite cu privire la tipul de panou preferat. Cel mai bine este să vizitezi un magazin și să testezi personal aceste două tipuri de monitoare, pentru a observa diferențele.
HDR
Imagine promoțională care ilustrează efectul HDR pe televizoarele 4K.
High Dynamic Range (HDR) este o funcție importantă a monitoarelor moderne. Această tehnologie este frecvent întâlnită pe monitoarele 4K UHD, dar poate fi utilizată și la alte rezoluții. HDR permite afișarea unei game mai largi de culori. Rezultatul este că imaginile par mai vii și mai realiste.
În multe privințe, HDR este o caracteristică chiar mai importantă decât rezoluția 4K. Dacă, de exemplu, ești în căutarea unui monitor 1080p, și dai peste unul cu HDR, merită să-l iei în considerare. Însă, ar trebui să consulți recenziile, pentru a te asigura că funcția HDR oferă un plus real de calitate. HDR este o funcție premium, ceea ce înseamnă că prețul va fi mai ridicat, și nimeni nu vrea să plătească pentru o implementare HDR de slabă calitate.
Tehnologia Quantum Dot
Afișajele cu puncte cuantice utilizează semiconductori de cristal foarte mici (de ordinul nanometrilor), fiecare dintre aceștia fiind capabil să emită o singură culoare pură. Producătorii de monitoare aplică aceste puncte cuantice (roșii și verzi) pe un strat al monitorului, apoi le iluminează cu LED-uri albastre. Rezultatul este o lumină albă mai vibrantă, care poate fi filtrată pentru a afișa o gamă mai largă de culori pe ecranul LCD.
Aceasta este o explicație simplificată a unei tehnologii complexe. Ideea principală este că punctele cuantice îmbunătățesc redarea culorilor, oferind imagini mai vii și mai realiste.
Spațiul de culoare
Spațiul de culoare, sau profilul de culoare, definește gama de culori pe care un monitor o poate afișa. Un monitor nu poate reproduce toate culorile pe care le percepem. Astfel, se folosește un subset predefinit de culori, numit spațiu de culoare.
Există mai multe spații de culoare întâlnite în specificațiile monitoarelor, inclusiv sRGB, AdobeRGB și NTSC. Fiecare standard definește în mod diferit ce nuanțe de culoare poate reda monitorul. Pentru o analiză detaliată, poți consulta ghidul nostru despre profilele de culoare.
Producătorii de monitoare menționează, de obicei, că monitorul lor acoperă X% din spațiul de culoare sRGB (cel mai comun), NTSC sau AdobeRGB. Acest lucru înseamnă că, dacă sRGB definește un set specific de culori, monitorul tău poate reda fidel X% din acele culori.
Spațiul de culoare este un subiect sensibil pentru pasionații de monitoare. Pentru majoritatea utilizatorilor, probabil că nu este o informație vitală. Însă, reține că, în general, cu cât procentul de acoperire al spațiului de culoare este mai mare, cu atât mai bine va fi redată imaginea.
Luminozitate maximă
Nu toate monitoarele specifică luminozitatea maximă, dar multe o fac. Aceasta este măsurată în candele pe metru pătrat (cd/m2). Zonele cele mai luminoase ale unei imagini afișate pe ecran ating această valoare maximă, în timp ce zonele mai întunecate vor fi sub această valoare.
În general, 250-350 cd/m2 sunt considerate valori acceptabile și sunt tipice pentru majoritatea monitoarelor. Monitoarele HDR au de obicei o luminozitate de cel puțin 400 nits (1 nit = 1 cd/m2).
Calitatea luminozității este un aspect subiectiv. Unii preferă monitoare cu 1000 nits, în timp ce alții consideră că această valoare este prea mare pentru ochii lor.
Raportul de aspect
Un monitor ultra-lat cu un raport de aspect de 32:109.
În cele din urmă, avem raportul de aspect, precum 16:9, 21:9 sau 32:10. Primul număr indică lățimea, iar al doilea, înălțimea afișajului. Într-un ecran 16:9, pentru fiecare 16 unități de lățime, există 9 unități de înălțime.
Dacă ai văzut vreodată episoade vechi din seriale clasice, vei observa că imaginea apare într-o cutie pătrată pe ecranul televizorului modern. Acest lucru se întâmplă deoarece emisiunile TV mai vechi aveau un raport de aspect de 4:3. Majoritatea monitoarelor și televizoarelor au un raport de aspect de 16:9. Monitoarele ultra-late au de obicei 21:9, dar există și alte variante, cum ar fi 32:10 și 32:9.
Dacă nu te interesează un monitor 16:9 sau 21:9, este recomandat să vizitezi un showroom pentru a vedea cum arată alte rapoarte de aspect și dacă acestea corespund preferințelor tale.
Gata! Acum ești echipat cu explicații despre 10 termeni tehnici ai monitoarelor și ai o idee mai clară despre ce să cauți. Acum poți explora cu încredere lumea complexă a monitoarelor.