Spionajul digital a devenit o problemă tot mai serioasă pentru toți: indivizi, companii și guverne. Este esențial să înțelegem această amenințare pentru a ne putea proteja eficient împotriva ei.
Pe măsură ce tehnologia avansează, la fel se întâmplă și cu infracțiunile cibernetice. Spionajul cibernetic este o formă gravă de atac, unde nimeni nu este complet imun la acțiunile rău intenționate.
Această formă de spionaj nu se limitează doar la organizații mari, afectând și utilizatorii obișnuiți de internet. Prin urmare, este important să fim pregătiți, deoarece datele noastre personale ar putea ajunge rapid pe dark web, fiind vândute.
Ce este spionajul cibernetic?
Spionajul cibernetic reprezintă o formă de infracțiune în mediul digital prin care hackerii obțin acces secret la sisteme informatice conectate la internet.
Prin metode ascunse, acești actori rău intenționați sustrag date personale și profesionale, fie pentru a le vinde pe dark web, pentru a obține avantaje competitive asupra rivalilor, fie pentru a afecta reputația oponenților politici.
Această activitate este cunoscută sub diverse nume, cum ar fi spionaj cibernetic, inteligență cibernetică sau interceptare cibernetică. Indiferent de denumire, scopul principal este același: furtul de informații confidențiale de la companii sau persoane fizice.
Ulterior, aceste date sunt fie vândute concurenților, fie folosite pentru a fura bani, bunuri valoroase sau pentru a destabiliza guvernele și forțele armate.
Scopul acestor atacuri este de a rămâne neobservate cât mai mult timp, monitorizând activitatea online. În momentul potrivit, când este identificată o informație secretă valoroasă, aceasta este furată și transferată într-un depozit sigur.
Experții în securitate cibernetică numesc aceste atacuri drept Amenințări Persistente Avansate (APT).
După cum sugerează și numele, aceste grupuri de hackeri, dotate cu algoritmi sofisticați și sisteme de supraveghere, pot accesa dispozitive guvernamentale, de afaceri și personale, trecând neobservate pentru perioade lungi de timp – luni, ani sau chiar decenii. Când oportunitatea se prezintă, ei lansează atacuri care pot duce la:
- Întreruperea comunicațiilor și a funcționării utilităților într-o zonă sau regiune
- Blocarea operațiunilor comerciale și a unităților de producție, precum și deteriorarea echipamentelor
- Dezactivarea conturilor bancare, a cardurilor de credit și a altor active financiare, cauzând dificultăți financiare
- Sifonarea fondurilor din conturi, fără a fi detectată.
Diferența dintre spionajul cibernetic și războiul cibernetic
Atât spionajul cibernetic, cât și războiul cibernetic sunt infracțiuni care se desfășoară prin intermediul internetului și al dispozitivelor electronice. Principalele diferențe dintre cele două sunt:
- Spionajul cibernetic poate viza un individ, o organizație specifică, un guvern sau chiar o întreagă țară. Războiul cibernetic, însă, este îndreptat întotdeauna împotriva unei țări întregi.
- Spionajul cibernetic este adesea motivat de rivalități personale, de afaceri sau guvernamentale, în timp ce războiul cibernetic este alimentat de conflicte între state.
- Finanțatorii spionajului cibernetic pot fi persoane fizice, companii sau guverne. În contrast, războiul cibernetic este susținut în principal de un guvern împotriva unui stat rival.
- Spionajul cibernetic este subtil și dificil de detectat. Războiul cibernetic, pe de altă parte, este un atac puternic care vizează distrugerea infrastructurii esențiale, a telecomunicațiilor, a sistemelor de apărare și a economiei națiunii țintă.
Țintele spionajului cibernetic
#1. Persoanele fizice
Spionii cibernetici pot ataca utilizatorii individuali de internet din mai multe motive, cel mai frecvent fiind rivalitățile personale. Un exemplu ar fi angajarea unor hackeri pentru a afecta reputația și situația financiară a unei persoane.
De asemenea, statele rivale pot ataca intelectuali din alte țări, încercând să le fure documente de cercetare sau informații strategice pentru a provoca prejudicii.
#2. Companiile
Spionajul cibernetic în mediul corporativ este o practică des întâlnită. Concurenții angajează hackeri pentru a fura informații confidențiale de la alte companii. Principalele ținte în acest caz sunt:
- Informații interne, cum ar fi structura organizațională sau e-mailurile conducerii.
- Secrete comerciale, brevete, documente pentru oferte publice inițiale (IPO), oferte de afaceri și oferte de licitații.
- Date despre clienți, inclusiv prețurile, ideile de produse noi și alte informații valoroase.
- Rapoarte de analiză a pieței, interne sau cumpărate de la terți.
- Baze de date și calculatoare care conțin date de cercetare și dezvoltare.
- Informații despre structura salarială a concurenților, pentru a atrage angajați talentați.
- Informații despre afilierile politice și sociale ale companiilor.
- Accesul la codul sursă al software-ului dezvoltat de competitori.
#3. Guvernele
La scară largă, guvernele sunt ținte principale ale spionajului cibernetic. Țări precum SUA, Marea Britanie, Israel, Iran, Rusia, China, Coreea de Sud și Coreea de Nord sunt adesea implicate în astfel de activități.
La nivel național, principalele ținte sunt:
- Unitățile operaționale ale guvernului, cum ar fi ministerele, administrația publică și sistemul judiciar.
- Centrele de utilități publice, precum centralele electrice, conductele de gaz, reactoarele nucleare, stațiile prin satelit, stațiile meteo și infrastructura de control al traficului.
- Secrete guvernamentale care ar putea destabiliza statul.
- Procesul electoral.
#4. Organizațiile non-profit (ONG-uri)
ONG-urile, datorită naturii lor publice, sunt adesea ținte pentru spionajul cibernetic, scopul fiind furtul de date publice. Aceste organizații nu investesc adesea în măsuri solide de securitate cibernetică, devenind astfel ținte mai ușoare pentru atacuri prelungite.
Exemple: spionaj cibernetic
SEABORGIUM
În 2022, Microsoft a raportat că grupul de spionaj cibernetic SEABORGIUM a desfășurat campanii de spionaj împotriva statelor NATO, după începerea conflictului Rusia-Ucraina. Scopul era furtul de informații despre apărare, operațiuni militare și activități guvernamentale, pentru a ajuta Rusia.
Titan Rain
Între 2003 și 2007, hackeri militari chinezi au spionat active guvernamentale din SUA și Marea Britanie, inclusiv ministere de externe și ale apărării.
GhostNet Ops
În 2009, grupul de spionaj GhostNet a exploatat o vulnerabilitate în computerele din rețeaua birourilor lui Dalai Lama. Accesul a fost folosit pentru a spiona ambasadele străine care comunicau cu computerele infectate. Se estimează că GhostNet a infectat computere din 103 țări.
Cercetare COVID-19
Un grup de hackeri chinezi a atacat mai multe laboratoare spaniole implicate în dezvoltarea vaccinurilor Covid-19. Ei au folosit un atac de tip SQL injection pentru a obține acces la baza de date a laboratorului, transmițând ulterior datele de cercetare către un shell web personalizat.
Incidentul General Electric (GE)
Mai multe companii chineze și o persoană au fost acuzate de furtul secretelor tehnologice ale turbinelor de la General Electric (SUA), de către Departamentul de Justiție al SUA.
Cum afectează spionajul cibernetic confidențialitatea și securitatea datelor?
Datorită modului său divers și secret de operare, combaterea spionajului cibernetic este dificilă. Acesta poate fi un proiect de milioane de dolari condus de corporații rivale sau de guverne, având ca scop o singură persoană, un grup mic sau o întreagă regiune.
Principalele modalități prin care spionajul cibernetic afectează confidențialitatea și securitatea datelor sunt:
#1. Tactici ascunse de hacking
Spionajul cibernetic urmărește să exploateze vulnerabilitățile sistemelor, obținând acces neautorizat și mascându-și acțiunile pe dispozitivul infectat.
Chiar și după finalizarea atacului, echipa de hackeri șterge urmele, inclusiv la nivel de biți și octeți, pentru a face atacul nedetectabil de către criminalistica digitală.
Pentru a realiza acest lucru, grupurile de spionaj cibernetic folosesc programe malware personalizate și aplicații care imită software-ul popular (ex: aplicații bancare sau de editare grafică). De asemenea, folosesc atacuri zero-day pe care antivirusurile nu le pot identifica.
#2. Acces neautorizat la datele personale sau de afaceri
Spionajul cibernetic vizează obținerea accesului secret la sistemele informatice și la bazele de date, care adesea conțin informații critice, precum:
- Documente personale de identitate, documente KYC bancare și parole.
- Secrete comerciale, brevete, rapoarte de cercetare, planuri de produse, date contabile.
- Planuri guvernamentale pentru forțele armate sau servicii de utilitate publică.
#3. Furtul de active digitale confidențiale și valoroase
Spionajul cibernetic fură date în mod continuu. Atacatorii pot folosi aceste date pentru beneficii imediate, cum ar fi furtul de bani sau sabotarea unei fabrici concurente.
De asemenea, pot avea scopuri pe termen lung, cum ar fi deteriorarea reputației unei persoane, ruinarea unei afaceri sau destabilizarea unor guverne.
#4. Acțiuni motivate
Aceste atacuri sunt întotdeauna motivate de factori puternici, cum ar fi:
- Conflicte între indivizi cu influență.
- Rivalități între companii.
- Conflicte între țări.
Grupurile de spionaj cibernetic folosesc tacticile descrise pentru a accesa informațiile confidențiale personale sau profesionale, pe care ulterior le vând pe dark web. Datele furate pot fi folosite și de atacatori pentru a afecta stilul de viață, finanțele, activele sau chiar viața victimelor. Acest lucru se poate aplica atât persoanelor fizice, cât și afacerilor sau guvernelor.
Cum știi dacă ești victima spionajului cibernetic
Detectarea spionajului cibernetic este dificilă fără ajutorul unui expert. Pentru a identifica posibilele intruziuni, poți:
- Instalează aplicații cu senzori care detectează anomalii în activitatea computerului.
- Creează o bază de date cu indicatori de compromitere (IOC) și scanează-ți sistemele.
- Implementează o soluție de gestionare a informațiilor și evenimentelor de securitate (SIEM).
- Consolidează rapoarte de informații despre amenințări de la diferiți dezvoltatori de antivirus.
- Angajează specialiști în securitate cibernetică pentru a scana sistemele în mod regulat.
- Folosește site-uri web precum „Am fost pwned” pentru a verifica dacă e-mailul tău a fost compromis.
Cum să previi spionajul cibernetic
Adoptă o politică de încredere zero
Implementează o politică de încredere zero în întreaga organizație. Aceasta presupune considerarea tuturor dispozitivelor interne și externe ca fiind potențial compromise. Angajații trebuie să demonstreze că dispozitivele lor nu sunt infectate cu malware, spyware sau troieni.
Educă-te și educă-ți angajații
Este esențial să participi la sesiuni de formare continuă în domeniul securității cibernetice. Sectorul IT evoluează zilnic, așa că trebuie să fii la curent cu noile tactici de spionaj cibernetic.
Creează o cultură a securității
Într-o companie sau organizație guvernamentală, toți angajații trebuie să promoveze o cultură a securității datelor digitale. Angajații nu trebuie să își partajeze parolele, să folosească e-mailul companiei pentru scopuri personale, să lase computerele deblocate sau să întrerupă actualizările de securitate.
Permite accesul minim
Acordă acces minim la datele companiei. Utilizează platforme sofisticate de stocare în cloud pentru a oferi acces instantaneu la datele necesare și revocă-l odată ce activitatea a fost finalizată.
Implementează autentificarea multifactorială
Utilizează protocoale de autentificare multifactorială pentru orice acces la sistem sau la datele companiei. Acest lucru ajută la identificarea sursei unei eventuale breșe de securitate.
Schimbă parolele des
Asigură-te că schimbi parolele conturilor online săptămânal, la două săptămâni sau lunar. Implementează o politică similară și pentru angajații companiei.
Oprește atacurile de tip phishing și spam prin e-mail
Utilizează protocoale de securitate avansate pentru e-mail, cum ar fi DKIM (DomainKeys Identified Mail), pentru a autentifica e-mailurile primite. Blochează e-mailurile care nu permit autentificarea DKIM sau redirecționează-le către serverul de e-mail pentru o verificare suplimentară.
Dacă este posibil, auditează manual e-mailurile înainte de a le redirecționa către angajați sau blochează automat mesajele care nu sunt autentificate prin DKIM.
Verifică codul sursă al software-ului
Înainte de a instala orice software, angajează un inginer software pentru a verifica codul sursă. Acest lucru te va asigura că niciun concurent nu a compromis software-ul pentru a provoca daune sistemelor tale.
Nu mai utiliza software piratat
Software-ul piratat conține coduri sursă modificate, care nu solicită validare la instalare, devenind astfel un vector de atac pentru malware, spyware și troieni. Evită utilizarea software-ului piratat atât la nivel personal, cât și profesional.
Creează copii de rezervă pentru baze de date
Creează copii de rezervă ale bazelor de date ale companiei în mai multe centre de date din diferite țări. Acest lucru te va ajuta să recuperezi datele în cazul unui atac cibernetic major.
Concluzie
Hackeri calificați sau persoane din interior sunt mereu prezente, pregătite să atace organizații guvernamentale, companii și chiar persoane fizice prin spionaj cibernetic. Acesta este motivat fie de lăcomia financiară, fie de dorința de a câștiga un avantaj competitiv.
Pentru a te proteja, fie personal, fie ca organizație, este crucial să înțelegi elementele de bază ale spionajului cibernetic. Aplică sfaturile prezentate pentru a preveni și detecta astfel de atacuri, protejând datele personale sau ale afacerii tale de furt.